INTERVIU ZD: Profesorul Silviu Neguţ despre „putere” şi „puteri”, într-un dialog cu Horia C. Matei

Născut în 1945, Silviu Neguţ este profesor la Academia de Studii Economice (ASE), a fost decan al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, fondator al Masterului Geopolitică şi Relaţii Internaţionale (azi Geopolitică şi Afaceri).

853 afișări
Imaginea articolului INTERVIU ZD: Profesorul Silviu Neguţ despre „putere” şi „puteri”, într-un dialog cu Horia C. Matei

INTERVIU ZD: Profesorul Silviu Neguţ despre „putere” şi „puteri”, într-un dialog cu Horia C. Matei

Profesorul Neguţ a primit mai multe premii (între care cel al Academiei Române), este vicepreşedinte al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a scris circa 60 de cărţi (dintre care 16 ca unic autor). Cea mai recentă carte a sa,un volum masiv de aproape 700 de pagini, se numeşte „Geopolitică”.

Domnule profesor Silviu Neguţ, se împlinesc în curând şapte ani de la precedentul interviu apărut în „Ziarul de duminică”,, „provocat” tot de apariţia unei cărţi de geopolitică, una care trezise un mare interes şi se bucurase de aprecierea unor personalităţi precum academicienii Mircea Maliţa şi Florin Constantiniu. De ce o nouă carte şi ce aduce ea nou faţă de cele precedente, mai ales faţă de „Geopolitica. Universul puterii”?

– De ce o nouă carte? Din mai multe motive. Mai întâi, pentru că niciodată nu poţi cuprinde între coperţile unei lucrări întreaga problematică a domeniului. Apoi, pentru că, în perioada care s-a scurs, în loc să ne apropiem de «pacea universală» despre care vorbea – şi la care visa – Immanuel Kant, în urmă cu peste 200 de ani, n-am reuşit, noi, omenirea, nici măcar să ne menţinem în starea de «pace rece», concept introdus de analistul american Janusz Bugajski la începutul acestui mileniu. Am reintrat, practic, în Războiul Rece, unii analişti fiind chiar mai pesimişti, vorbind chiar de declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial. Este suficient să ne gândim la „primăvara arabă” (metamorfozată rapid în „iarna arabă”), înfiriparea intempestivă a „Statului Islamic” (mai întâi ca „ISIL”), recrudescenţa terorismului, evenimentele din Crimeea şi estul Ucrainei (2014), respectiv dezgheţarea „conflictelor îngheţate”, cel mai recent fiind cel al Nagorno-Karabah-ului, tot în spaţiul ex-sovietic şi tot cu mari semnificaţii. Este, practic, evidentă reactivarea liniilor de falie şi, luând în consideraţie noul val migrator spre Europa de Vest, deşi nu-mi convine, trebuie să reevaluez teoria lui Samuel Huntington privind „ciocnirea civilizaţiilor”...

Textul integral al acestui dialog este disponibil AICI

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici