Ioan Holender va realiza o emisiune la radiodifuzorul naţional austriac ORF

Ioan Holender, fostul director al Operei din Viena, va realiza, din 19 septembrie, o emisiune la radiodifuzorul naţional austriac ORF, intitulată "Apropos Musik", difuzată pe postul de radio Ö1, informează Austrian Times.

37 afișări
Imaginea articolului Ioan Holender va realiza o emisiune la radiodifuzorul naţional austriac ORF

Ioan Holender va realiza o emisiune la radiodifuzorul naţional austriac ORF (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

În emisiunea sa, care va fi difuzată lunar, Holender va intervieva personalităţi marcante ale culturii şi vieţii publice, cum ar fi directorul Teatrului Naţional dinViena, Matthias Hartmann, actorul de comedie Andreas Vitasek şi preşedintele grupului Partidului Social Democratic din parlamentul austriac, Barbara Prammer.

Prima ediţie a emisiunii "Apropos Musik", transmisă de postul de radio Ö1, va fi difuzată pe 19 septembrie şi îl are ca invitat pe directorul ORF, Alexander Wrabetz.

Emisiunea lui Holender va fi înregistrată cu public la Radiokulturhaus din Viena. Invitaţii emisiunii vor fi lăsaţi să aleagă muzica ce va fi difuzată în cadrul programului.

Reprezentanţii ATV, un post de televiziune privat unde Ioan Holender a realizat propria sa emisiune, intitulată "Întâlnire cu Holender", au anunţat că nu vor continua realizarea programului, deoarece acesta nu este "economic".

Ioan Holender a lansat în urmă cu câteva săptămâni volumul "Ich bin noch nicht fertig. Erinnerungen" ("Nu am terminat încă. Memorii").

Născut în 1935, la Timişoara, Ioan Holender a studiat ingineria mecanică la universitatea din acest oraş. După ce a emigrat cu familia în Austria, a intenţionat să-şi continue studiile în acest domeniu, dar a devenit interesat de muzică. După studiile în domeniul muzical, el a lucrat ca bariton şi interpret de concerte la Klagenfurt Stadttheater. În 1966 a început să lucreze la agenţia de teatru Starka, pe care ulterior a preluat-o şi a dezvoltat-o.

În 1988, a fost numit secretar general al Operei din Viena, numire care a stârnit controverse din cauza conflictelor de interese presupuse de această funcţie şi asocierea sa cu agenţia de teatru. În cele din urmă, Holender s-a disociat de Starka. În aprilie 1992, Holender a devenit directorul Operei din Viena. El a administrat şi Vienna Volksoper timp de patru ani simultan. Holender a avut cel mai lung mandat de director al Operei din Viena.

În volumul său autobiografic, intitulat, semnificativ, "De la Timişoara la Viena", apărut la editura Cuvântul, Ioan Holender povesteşte cum şi-a petrecut copilăria şi tinereţea în oraşul bănăţean, de care şi astăzi se simte foarte ataşat. El relatează cum s-a îndrăgostit de operă, cum şi-a început studiile de inginer, cum a fost nevoit, din motive politice, să părăsească România. Autorul evocă stabilirea sa în Austria, munca sa aici ca antrenor de tenis, apoi ca tenor, impresar şi, în cele din urmă, ca director al uneia dintre cele mai apreciate scene de operă din lume. Timp de patru ani, Holender a condus nu doar Opera de Stat (Staatsoper), ci şi Volksoper din Viena.

Cotidianul austriac Österreich a anunţat, pe 11 iunie, citând "surse anonime de rang înalt", că Ioan Holender ar putea să îşi continue cariera în funcţia de director artistic al Operei din Budapesta.

Potrivit presei internaţionale, din toamna lui 2010, Holender va fi consilier al Metropolitan Opera din New York şi al Operei din Tokio.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici