Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii: Noul sediu al Operetei, un proiect încheiat într-o ţară care-şi lasă baltă interesele - FOTO

Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, a declarat sâmbătă, la inaugurarea sălii Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian", că acest proiect, dus până la capăt "într-o ţară renumită, mai degrabă, pentru că, prea adesea, îşi lasă baltă interesele", înseamnă, de fapt, "un drum care abia acum începe".

3542 afișări
Imaginea articolului Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii: Noul sediu al Operetei, un proiect încheiat într-o ţară care-şi lasă baltă interesele - FOTO

Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii: Noul sediu al Operetei, un proiect încheiat într-o ţară care-şi lasă baltă interesele (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

Noua sală de spectacole a Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian" din Bucureşti, prima clădire destinată artelor spectacolului muzical construită în România după anul 1989, cu o investiţie de aproximativ 8.700.000 de euro (plus TVA), a fost inaugurată sâmbătă, cu musicalul "Fantoma de la Operă".

La eveniment au participat, printre alţii, soprana Angela Gheorghiu, Elena Dacian, fiica celebrului cântăreţ de operetă Ion Dacian, Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Geogică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură a Senatului, Daniel Barbu, fost ministru al Culturii, coregraful Johan Kobborg, care conduce Baletul Naţional Român, coregraful şi dansatorul Răzvan Mazilu, actorul Pavel Bartoş şi prezentatorii TV Andi Moisescu, Olivia Steer şi Dan Negru.

Înainte de spectacol, pe scena noii săli a Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian" au urcat Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti, şi Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii.

"Într-o epocă precum cea pe care o trăim, a construi un teatru înseamnă un simbol, o reafirmare a unei identităţi, o dorinţă şi, odată dusă la îndeplinire, un ideal atins", a spus Răzvan Ioan Dincă, precizând că în spectacolul "Fantoma de la Operă", care a inaugurat această nouă sală, este implicată o echipă de 250 de oameni.

Răzvan Ioan Dincă a menţionat că Ministerul Culturii este unicul finanţator al acestei clădiri şi i-a mulţumit atât fostului ministru al Culturii Kelemen Hunor, care a semnat începerea lucrărilor pentru acest teatru, precum şi celorlalţi miniştri care au făcut posibilă continuarea finanţării.

La rândul său, Ionuţ Vulpescu a spus că inaugurarea acestei săli reprezintă un proiect încheiat, dus până la capăt, "într-o ţară renumită, mai degrabă, pentru că, prea adesea, îşi lasă baltă interesele".

"Ne aflăm în acest sediu minunat, la capătul unui drum lung, dar care a dus într-un final Opereta bucureşteană acasă (...) Putem vorbi de un proiect încheiat, dus până la capăt, înr-o ţară renumită, mai degrabă, pentru că, prea adesea, îşi lasă baltă interesele, iar, în acest peisaj, sprinţara, strălucitoarea Operetă se dovedeşte, iată, un model de temeinicie şi de seriozitate", a declarat ministrul Culturii.

De asemenea, Ionuţ Vulpescu a precizat că, prin montarea spectacolului "Fantoma de la Operă" în România se dovedeşte că Opereta bucureşteană "este suficient de populară şi de bine aşezată artistic ca să-şi permită să abordeze orice lucrare de gen, oricât ar fi de dificilă".

"«Fantoma de la Operă», spectacolul care inaugurează noua istorie a Operetei bucureştene, dovedeşte dubla alcătuire a operetei. Pe de-o parte, o poveste romantică, un fantasm al imaginarului popular sau, pur şi simplu, o frumoasă poveste de dragoste, cu întâmplări pasionante, iar, pe de alta, o demonstraţie de autoironie, astfel că, prin montarea acestui spectacol, Opereta bucureşteană dovedeşte că este suficient de populară şi de bine aşezată artistic ca să-şi permită să abordeze orice lucrare de gen, oricât de dificilă, dar, în acelaşi timp, suficient de inventivă să-şi inaugureze noul sediu cu povestea unei fantome", a mai spus ministrul Culturii.

Totodată, Ionuţ Vulpescu a menţionat că noul sediu al Teatrului de Operetă înseamnă, de fapt, "un drum care abia acum începe".

"Un proiect dus până la capăt, cum este noul sediul al Teatrului de Operetă, înseamnă, de fapt, un drum care abia acum începe. Căci acum începe cealaltă jumătate a istoriei acestui teatru de prestigiu şi de tradiţie. Împrejurările, nefaste şi favorabile deopotrivă, i-au dat Operetei, pe lângă dificultăţile din deceniile de după pierderea sediului istoric, şi şansa de a începe din nou. Şansa unei a doua tinereţi. Sunt convins că Teatrul de Operetă şi Musical «Ion Dacian» o va fructifica şi că Opereta va fi tot aici, la datorie, şi atunci când arhitectura futuristă a sediului ei va părea de-a dreptul clasică şi cuminte. Iar publicul care iubeşte atât de mult opereta şi pe slujitorii ei ar fi fericit să afle că românii vor scrie şi vor compune pentru el noi piese în continuarea unei tradiţii pe care nu trebuie s-o uităm. Îi felicit pe toţi cei implicaţi în acest proiect de succes şi vă urez ca această a doua viaţă a Operetei bucureştene să fie cel puţin la fel de strălucită ca şi prima. Sunt convins că aşa va fi", a încheiat ministrul Culturii.

De asemenea, înainte de începerea spectacolului "Fantoma de la Operă", a avut loc o conferinţă de presă, la care au participat Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti, şi Stephen Barlow, regizorul musicalului care a inaugurat noul sediu al Teatrului de Operetă "Ion Dacian".

"Nu inaugurăm o clădire, nu acesta este mesajul pe care vreau să-l transmit, ci inaugurăm un anume fel de fenomen teatral, aşa cum îl credem noi, cei care conducem destinele, temporar, ale acestui edificiu", a declarat Răzvan Ioan Dincă la conferinţa de presă, precizând că acest teatru "s-a născut ca un gest de recuperare istorică".

Cu un sediu demolat în 1986 de regimul Ceauşescu (situat pe Splaiul Unirii), Teatrul de Operetă - inaugurat pe 7 noiembrie 1950, sub denumirea de Teatrul de Stat de Operetă - a funcţionat fără întrerupere până în anul 2005 în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti "I. L.Caragiale". Din cauza incendiului care a afectat grav clădirea Naţionalului bucureştean, spectacolele s-au desfăşurat apoi în sala MAI (Ministerul Afacerilor Interne) timp de doi ani, ulterior revenind în actuala Sală Studio (fosta Sală Mică) a Teatrului Naţional Bucureşti "I. L. Caragiale", unde au avut loc până în anul 2011, când clădirea celui din urmă a devenit obiectul reparaţiilor capitale. Rămas fără sală de spectacole, Teatrul de Operetă a desfăşurat, până de curând, un amplu turneu naţional.

Noua clădire a Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian" este amplasată pe Bulevardul Octavian Goga nr. 1, în imediata apropiere a Bibliotecii Naţionale a României. Lucrările la noul sediu au început în anul 2012, clădirea (cu o suprafaţă totală de 6.381,50 mp, distribuită pe trei niveluri) fiind proiectată să corespundă tuturor necesităţilor logistice şi tehnice moderne necesare bunei desfăşurări a activităţii sale, dar şi dezvoltării repertoriului.

Sala de spectacole are o capacitate de 550 de locuri, a căror amplasare oferă o vizibilitate foarte bună asupra scenei, şi beneficiază de o acustică adecvată, ceea ce oferă spectatorilor posibilitatea de a urmări în condiţii optime evenimentele artistice desfăşurate pe scenă. Scena are o suprafaţă de 14 metri lăţime, 20 de metri adâncime şi este dotată cu toate echipamentele tehnice moderne destinate realizării unor producţii muzicale de o complexitate ridicată.

Foaierul, care poate servi şi ca scenă de spectacol, librăria-magazin, cafeneaua, dar şi studioul destinat celor mai mici spectatori completează seria spaţiilor oferite publicului şi fac din Teatrul de Operetă şi Musical "Ion Dacian" un loc modern, în deplin acord cu cerinţele secolului al XXI-lea.

Răzvan Ioan Dincă a precizat, la conferinţa de presă, că în noul spaţiu se vor desfăşura şi "concerte de toate felurile" şi spectacole, precum "Paris, mon amour".

Directorul Operei Române a mai spus că nu a primit încă finanţare pentru amenajarea spaţiului din jurul teatrului, dar îşi doreşte să creeze un loc cultural şi în exterior.

"Nici acest spaţiu nu va fi unul pur şi simplu verde, ci va reprezenta un fel de parc tematic al muzicii, în care (...) probabil că vom putea crea şi un spaţiu exterior de joc, cu vedere către Dâmboviţa, în aşa fel încât acest loc să devină un spaţiu cultural atractiv", a spus Răzvan Ioan Dincă.

În ceea ce priveşte spectacolul "Fantoma de la Operă", care a inaugurat noua sală a Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian", Răzvan Ioan Dincă a spus că este "deopotrivă clasic şi, în acelaşi timp vizionar".

"Nu am vrut sub nicio formă să copiem brandul «Fantoma de la Operă» de la Londra. Considerăm că demersul artistic pe care noi îl facem este deopotrivă clasic şi, în acelaşi timp, vizionar. Acest spectacol e creat acum 27- 28 de ani, la Londra, e un spectacol vechi, e un spectacol la graniţa dintre operetă şi musical într-o destul de mare măsură, ca şi construcţie. În acelaşi timp, e realizat în secolul XXI, în anii 2015, de către un regizor contemporan. Acesta e demersul pe care îl facem, încercăm să ne adresăm publicului secolului acesta. Probabil că, dacă am fi insistat mult şi am fi strâns de zece ori mai mulţi bani decât ne-a costat această producţie, am fi putut aduce musicalul de la Londra. N-am fi făcut acest lucru chiar dacă am fi avut acei bani. E mult mai important să creezi din nou, pornind de la aceeaşi premisă, un spectacol pentru publicul de astăzi", a declarat Răzvan Ioan Dincă, precizând că bugetul spectacolului "Fantoma de la Operă" pus în scenă în România a fost de aproximativ 400.000 de euro.

La rândul său, Stephen Barlow a declarat că s-a îndrăgostit de spectacolul "Fantoma de la Operă" încă din copilărie şi a fost ca o revelaţie pentru el.

"Este o mare onoare şi un privilegiu pentru mine să fiu din nou aici, în Bucureşti, de data aceasta să regizez un musical, care este prima mea dragoste. (...) Eu sper că publicul va pleca în această seară cu aceeaşi emoţie cu care am plecat şi eu de la teatru, în noiembrie 1986, când am văzut pentru prima dată «Fantoma de la Operă»", a declarat Stephen Barlow la conferinţa de presă.

De asemenea, regizorul spectacolului a spus că a fost uimit de cât de mulţi artişti talentaţi a găsit în România.

"Am fost uimit de talentele pe care le-am găsit aici. Actorii din rolurile principale, Adrian (Nour), Irina (Baianţ) şi Florin (Ristei), sunt extraordinari. Încă de la audiţii, de-abia aşteptam să începem repetiţiile văzându-i. Sunt talente excepţionale aici, în acest oraş şi în această ţară. Am văzut o dorinţă uriaşă din partea oamenilor de juca în asemenea musicaluri. Nu a fost o muncă dificilă, chiar am fost răsfăţaţi şi am avut de unde alege", a declarat Stephen Barlow, făcând referire la audiţiile pentru spectacolul "Fantoma de la Operă".

"Fantoma de la Operă", de Andrew Lloyd Webber, este o producţie muzicală adaptată în 14 limbi străine, distinsă cu peste 70 de premii importante şi vizionată de peste 130 de milioane de spectatori din întreaga lume.

Spectacolul pus în scenă la Bucureşti reprezintă un dublu eveniment. Pe de o parte, premiera naţională a unui musical care a scris istorie în rândul producţiilor de gen, dar şi acordarea drepturilor de producţie pentru un spectacol diferit de celelalte adaptări ale versiunii originale, de către The Really Useful Group Theatre Company Ltd. (proprietara drepturilor de autor, cu sediul în Londra), informează Teatrul "Ion Dacian".

Musicalul "Fantoma de la Operă" este pus în scenă de regizorul australian Stephen Barlow cu ajutorul unei echipe de creaţie din care fac parte artişti români şi străini şi are drept protagonişti actori, vedete pop şi solişti de operă din România.

Renumit pentru abordările sale originale şi surprinzătoare, Stephen Barlow a reevaluat scenariul original al spectacolului recalibrând cele două coordonate dramatice principale şi schimbând coordonatele temporale ale acţiunii, pe care o plasează în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Noua producţie păstrează nota de dualitate care domină imaginea personajului principal şi subliniază contrastele care îi compun profilul captivant.

Din distribuţia spectacolului fac parte artiştii Adrian Nour (Fantoma), Irina Baianţ (Christine Daaé), Florin Ristei (Raoul, Viconte de Chagny), Andrei Lazăr (Monsieur André), Valentino Tiron (Monsieur Firmin), Gabriela Daha (Carlotta Giudicelli), Samuel Druhora (Ubaldo Piangi), Dana Rotaru (Madame Giry), Alexandra Giurcă (Meg Giry), cu participarea Orchestrei, Corului şi Baletului Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian".

Biletele pentru primele patru reprezentaţii care vor avea loc pe noua scenă a Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian", în luna ianuarie, au fost epuizate în doar câteva ore de la punerea lor în vânzare, alte reprezentaţii ale musicalului "Fantoma de la Operă", regizat de Stephen Barlow, urmând să aibă loc în luna februarie.

Spectacolul "Fantoma de la Operă" va intra în repertoriul Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian" şi va putea fi văzut de cei interesaţi şi în următoarele luni pe scena instituţiei. Datele reprezentaţiilor urmează să fie anunţate.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini de la eveniment)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici