Mircea Cărtărescu, prins între SUA şi România, şi-a decis destinul după ce a dat cu banul

Scriitorul Mircea Cărtărescu spune că, în 1990, s-a simţit prins între două lumi, cea americană şi cea românească, precizând că înainte să plece din Statele Unite, în aeroport, a dat cu banul şi a urmat "semnul destinului", revenind în România, o ţară în care se simte bine în prezent.

Share pe Facebook 526 afişări

Mircea Cărtărescu, prins între SUA şi România, şi-a decis destinul după ce a dat cu banul (Mihai Dascalescu / Mediafax Foto)

Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Gabriela Adameşteanu şi Florin Lăzărescu sunt protagoniştii celui mai recent documentar semnat de Alexandru Solomon, "România: patru patrii", care a avut premiera bucureşteană, luni seară, la Cinema "Elvira Popescu".

În acest context, Mircea Cărtărescu a vorbit despre "o despărţire" din viaţa sa, când a urmat semnul destinului. Mircea Cărtărescu şi Gabriela Adameşteanu au fost, în 1990, " într-o mare aventură americană", la o bursă de trei luni în Statele Unite.

"Vreau să spun că pentru mine a fost un şoc cultural aproape zdrobitor. Veneam din România pe care o ştim cu toţii şi am fost într-un fel paraşutaţi în mijlocul New York-ului. Nu era alt continent, nici altă lume, lumea I, lumea a III-a şamd, era altă planetă. Primul lucru pe care l-am făcut la Washington dimineaţa, m-am trezit la 6 dimineaţa... nemaiputând să dorm, m-am dus direct în primul magazin pe care l-am găsit deschis... şi acolo era un department store cu tot felul de lucruri. Ce am făcut? M-am apucat să fac fotografii înăutru acolo, pentru că m-am gândit că cei din ţară n-o să mă creadă, când o să le povestesc de atâta abundenţă. Eram strivit de experienţa românească, de când mă născusem şi până atunci. Aşa încât pe de o parte, fireşte, lumea aceea americană m-a marcat pentru totdeauna, dar pe de altă parte m-a şi speriat extraordinar de tare, aşa încât aveam o ambivalenţă (...) Se vorbeşte despre complexul dragoste - ură faţă de propria ta naţiune, faţă de propria ta identiate şamd. Eu aveam acest complex şi faţă de America. Eram între două lumi", a spus Mircea Cărtărescu, făcând referire la "poemul lui T.S. Eliot cu magii, care se duc după stea". "Ajung la ieslea unde se naşte Mântuitorul, dar ei nu se pot bucura, nu se pot bucura nici de această lume nouă, unde ei nu aveau acces, unde ei erau excluşi. Şi când s-au întors acasă nu se mai puteau bucura nici de lumea cea veche. Au rămas prinşi între două lumi pentru totdeauna. La fel mă simţeam şi eu", a spus Mircea Cărtărescu.

Acesta a fost motivul pentru care Mircea Cărtărescu a decis să dea cu banul. "Înainte să plecăm din Statele Unite, pe aeroport, eu am dat cu banul. Am scos o monedă din buzunar, 25 de cenţi... Şi am zis dacă cade pe partea cu stema este România, dacă cade pe partea cealaltă este America. Realmente am făcut asta. Nu e un banc, nu e o glumă. Şi eram absolut hotărât să urmez acest semn al destinului. Şi a căzut pe partea românească, n-am mai avut ce face, m-am suit în avion şi am ajuns acasă... Viaţa mea în acea clipă de fapt, ca în 'Solenoid', în ultimul meu roman, putea să o ia fantomatic în altă parte. Deci acolo a fost o plesnitură, o despărţitură în viaţa mea, o despărţire în viaţa mea, aş fi putut fi în momentul acesta la fel de american ca Volodea Tismăneanu, de pildă. Nu ştiu cine aş fi fost. Chiar nu ştiu (...) Însă privind în urmă, sunt foarte mulţumit că am rămas, sunt foarte mulţumit. Simt că mi-am umplut destinul într-un fel (...) şi că nu se putea altfel. Acum chiar simt că nu se putea altfel, sunt foarte foarte încântat, mă simt bine în România, mă simt bine între oameni la fel ca mine, mă simt legitim aici - acest sentiment de legitimitate nu-l ai nicăieri în altă parte -, şi aud tot timpul această ciripire continuă, care este propria mea limbă", a spus Mircea Cărtărescu.

În schimb, scriitoarea Gabriela Adameşteanu a spus că nu s-a gândit să plece din România, pentru că nu a dorit să-şi părăsească familia.

"Nu am avut dorinţa asta să plec, deşi în jurul meu, în familia mea, în cercul meu de prieteni din tinereţe, aceasta era o temă recurentă. De ce? În primul rând n-aş fi plecat, pentru că nu mi-aş fi lăsat ostatică familia (...). Pe urmă începusem să scriu şi n-aş fi plecat pentru că eram conştientă că pentru un scriitor român e bine să rămână în România. Acum trebuie să spun că probabil mai exista un motiv. Întotdeauna când am plecat, atunci când m-am întors, oricât de rău mi se părea că arăta România, eu mă simţeam bine când mă întorceam acasă. Vedeam cât este de urât, cât de greu trăiesc oamenii, dar eu mă simt relaxată când ajung aici. E o stare, e un sentiment care e al meu", a spus Gabriela Adameşteanu.

În ceea ce priveşte documentarul "România: patru patrii", de Alexandru Solomon, Mircea Cărtărescu a spus că acest film "respiră sinceritate".

"Tu ai ştiut să scoţi lucrul ăsta din noi", i-a spus Mircea Cărtărescu regizorului Alexandru Solomon. "Mi-a plăcut cum vorbeşte Florin (Florin Lăzărescu, n.r.), mi-a plăcut foarte tare, mi-a plăcut că nu a vrut să joace pe altcineva decât pe el însuşi în filmul ăsta (...) Mi-a plăcut cum a vorbit Gabriela (Gabriela Adameşteanu, n.r.) de asemenea, fără niciun fel de emfază şi fără să încerce să se pună în valoare sau să spună ceva aşa mai... că tot suntem 'telectuali cu toţii, să spună ceva mai 'telectual. Şi mi-a plăcut foarte mult Norman Manea, care a fost mai uman după părerea mea şi mai sensibil ca oricând. Eu nu l-am mai văzut aşa şi îl ştiu dinainte de '89, când eram buni amici şi când a scris printre primii despre generaţia mea. Ai reuşit să scoţi ceva bun din noi. Nu o imagine bună a României. Nu ăsta a fost mobilul filmului tău, ci această deschidere şi sinceritate a tuturor celor care au participat şi îţi mulţumesc mult pentru asta", i-a mai spus Cărtărescu lui Solomon.

Totodată, răspunzând unei întrebări din public, Mircea Cărtărescu a vorbit despre "ura faţă de ţară", spunând că asta este "o goangă veche, de care ne-am săturat cu toţii".

"Cei care urăsc un loc pleacă din locul acela, se duc în altă parte, dacă au posibilitatea şamd. Faptul că noi suntem aici şi ne-am resemnat într-un fel să rămânem în această ţară de dor spune ceva. Nu cred eu că este cazul în toate împrejurările să faci paradă de patriotism. E ca şi când ţi-ai declara dragostea faţă de nevastă public şi în toate locurile. Sunt lucruri care, după părerea mea, e decent să rămână nespuse, să rămână nespuse în public şi să se vadă numai prin gesturi şi lucruri şi cuvinte indirecte", a mai spus Mircea Cărtărescu.

La rândul său, scriitorul Florin Lăzărescu a spus în cadrul evenimentului că România este frumoasă şi nu este făcută numai din cei care critică şi din cei care înjură. "Mie mi se pare că unii trăim cu impresia greşită că România înseamnă publicul ţintă al Antenei 3 sau porneşte de la sfârşitul articolului, cu ăia care înjură (...) România e altceva decât asta (...) România sunt oamenii din jur, poveştile lor", a mai spus Florin Lăzărescu.

Scriitorul Norman Manea, la rândul său protagonist al documentarului lui Alexandru Solomon, nu a fost prezent la eveniment. Acesta este la New York, după cum a precizat Solomon.

În "România: patru patrii", patru geografii subiective se suprapun şi alcătuiesc o hartă complexă şi surprinzătoare a unei ţări care încă îşi mai caută locul în lume. Patru scriitori din patru generaţii diferite; doar o singură ţară. Filmul descrie experienţele lor de viaţă şi desenează astfel un cvadruplu portret al României: tânără în raport cu alte ţări, dezamăgită de imaginea sa peste hotare, deprimată sau exaltată de istoria sa recentă, mereu iritată de poziţia ei periferică în Europa. Şi totuşi plină de umor.

Pentru Norman Manea, România înseamnă şi experienţa exilului : deportat în Transnistria la 5 ani, s-a strămutat la New York la vârsta de 50 de ani. Şi-a luat însă cu el limba română - "cum îşi duce melcul cochilia". După 13 ani de gazetărie politică şi acţiune civică, Gabriela Adameşteanu s-a întors la literatură şi continuă să descrie "dimineţile pierdute" ale României. Pentru Mircea Cărtărescu "să fii român înseamnă să fii păstor al ruinelor". Cel mai tânăr dintre cei patru, Florin Lăzărescu, se împarte între organizarea unui festival literar, fotografie şi scris. În urmă cu douăzeci de ani, un prieten i-a prezis că "România va fi o ţară civilizată când vei vedea pe stradă maşini decapotabile. Cu toate acestea - observă Lăzărescu - decapotabilele au apărut, dar civilizaţia se lasă aşteptată".

"România: patru patrii" face parte din colecţia de filme "Europa scriitorilor", produsă de prestigioasa televiziune Arte. Cele 16 documentare interoghează scriitori din tot atâtea ţări şi vorbesc astfel despre criza europeană, despre literatură şi despre identităţi naţionale. Ţările portretizate sunt Belgia, Portugalia, Islanda, Austria, Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Turcia, Germania, Grecia, Italia, Danemarca, Ungaria, Spania, Franţa şi România.

"România: patru patrii" este o producţie a Les Films d’Ici 2, ARTE France, Hi Film Productions, fiind realizată în coproducţie cu Societatea Română de Televiziune, cu sprijinul Centre National de la Cinématographie et de l’image animée din Franţa. Premiera peliculei este organizată cu sprijinul Institutului Francez.

Alexandru Solomon semnează scenariul şi regia, imaginea poartă semnătura lui Marius Beşu şi Rudolf Costin, de sunet s-a ocupat Marian Cazacu, montajul a fost realizat de Sophie Reiter, iar producători sunt Serge Lalou, Ada Solomon şi Alexandru Solomon.

Alexandru Solomon a lucrat mai întâi ca operator, apoi ca director de imagine, iar din 1993 semnează regia de documentare. S-a impus în cinematografia românească prin trei documentare de referinţă: "Marele jaf comunist" (2004), despre reconstituirea celebrei tentative de jaf a Băncii Naţionale a României din 1959, "Cold Waves - Război pe calea undelor" (2007), povestea postului de radio Europa Liberă, şi "Kapitalism - reţeta noastră secretă" (2010), care descrie drumul de la un comunism cu faţa urâtă la o democraţie originală de piaţă.

Din 2006, Alexandru Solomon este directorul Festivalului de Film Documentar One World România.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
MIRCEA CARTĂRESCU ,
DOCUMENTAR ,
ALEXANDRU SOLOMON ,
scriitor
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
MOMENT INEVITABIL pentru România. Decizia pe care România este OBLIGATĂ să o ia pentru prima oară în ISTORIE. Schimbările RADICALE impuse de Europa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide