O carte pe zi: „Dragoste în vreme de covid”, de Stelian Ţurlea

Două istorii care se vor fi întâmplat în anul şi jumătate al pandemiei, doi oameni cu morţi de Covid, două iubiri răpite de Covid, două reacţii în faţa acestor pierderi. Şi doi oameni care încearcă să se apropie unul de celălalt, cu reacţii diferite, neduse la capăt.

Silvia povesteşte naratorului ce a fost până în clipa pierderii fiinţei iubite.

Despre Alexandru, povesteşte naratorul ce i s-a întâmplat e după pierderea soţiei.

Cu fiecare se petrece un cutremur:

„într-o dimineaţă, nici nu trecuseră acele două săptămâni, am deschis Facebook-ul şi am început să baleiez
era vară
primul lucru peste care am dat a fost o postare a fratelui lui Emil care anunţa că Emil murise
de Covid
în noaptea aceea
am citit de trei ori,
de cinci ori,
de cincizeci de ori
am urlat
NU SE POATE!”

Fiecare reacţionează diferit: femeia se închide în ea, munceşte pe brânci, nu mai socializează; bărbatul, întocmai ca în spusele lui Irvin Yalom e copleşit de jinduire sexuală:

„o afirmare a vieţii într-o perioadă în care gestionarea morţii devenise parte a vieţii de zi cu zi
Yalom a conchis, cu oarecare uşurare, că starea lui de excitaţie nu este rară, că jinduriea sexuală joacă un rol semnificativ în durere, nu trebuie să se simtă stingherit
Alexandru nu s-a mai simţit stingherit, a înţeles că poate să trăiască, dacă nu o nouă dragoste, măcar o pasiune sexuală”.

Lupta dintre eros şi thanatos, ştiută de când lumea. Totul se petrece şi pe fondul demonstraţiilor anti-restricţii, cu sloganurile contradictorii. Multă ironie: tocmai când caută fuga de thanatos prin eros, societatea binevoieşte să-i rezolve problema eroului, când se alătură mulţimii doar ca să-şi alunge singurătatea, mulţimea îi strigă vârsta şi îl aruncă în thanatos. O carte cu un sfârşit neaşteptat. Care pare să ilustreze motto-ul din Herman Hesse: „Fiecare corp este singur. Sufletul, niciodată”.

Stelian Ţurlea – Dragoste în vreme de covid. Editura Integral, colecţia Nod. 150 pag.