Ziua Academiei Române: Ziua uşilor deschise, joi, la sediul instituţiei

În cadrul evenimentului vor rosti alocuţiuni academicianul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop şi academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură.

Cu acest prilej va fi lansat volumul "1848 - Marea dramă a Academiei Române", apărut la Editura Academiei Române (de la ora 11.00), şi va fi vernisat Memorialul "1848 - Marea dramă a Academiei Române", operă a sculptorului Mihai Ecobici (ora 11.30).

Evenimentele au rolul de a aminti de anul 1866, când s-a înfiinţat Societatea Literară Română - Societatea Academică Română şi, de 1879, când a fost înfiinţată Academia Română, având ca scop "cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte".

Între 1879 şi 1948 s-a desfăşurat o activitate deosebit de bogată şi intensă, cu personalităţi de recunoscut prestigiu naţional şi internaţional. În anul 1948, Academia Română a devenit Academia Republicii Populare Române, iar din august 1965 şi până în decembrie 1989, Academia Republicii Socialiste România, suportând rigorile regimului comunist.

Academia Română a cunoscut, asemenea tuturor instituţiilor de cultură ale ţării, vitregiile regimului comunist totalitar, ale cărui ingerinţe s-au făcut simţite din plin. Astfel, au fost excluşi din Academie 98 de membri titulari, corespondenţi şi de onoare, consideraţi, datorită gândirii, operei şi convingerilor lor politice, drept neadaptabili noilor orientări ale culturii şi ostili regimului comunist. Epurări s-au făcut şi în rândurile cercetătorilor din institutele Academiei. Totodată, proprietăţile Academiei au fost supuse naţionalizării. Ulterior, Academia a fost deposedată, adesea fără formele legale elementare, de unele colecţii de documente, monede, piese arheologice şi opere de artă, transferate abuziv altor instituţii şi recuperate parţial după 1989.

După 1989 s-a revenit la titulatura de Academia Română, odată cu un proces de renaştere, de revenire la misiunea sa tradiţională.

For de consacrare şi de cercetare fundamentală, Academia Româna are, în prezent, 159 de membri în cele 14 secţii de specialitate, 69 de institute şi centre de cercetare.