BNR va reduce marţi dobânda cheie cu 0,5 puncte, în condiţiile scăderii inflaţiei şi economiei

• Economic

  • Toyota România recheamă 11.835 de vehicule cu posibile defecţiuni la acceleraţie 19:12
  • Renault va produce Logan şi Sandero în Algeria 19:01
  • Automobile Dacia a trecut pe pierderi în 2009 18:59
  • Berceanu compară situaţia finanţării Autostrăzii Transilvania cu o cură de slăbire 17:00
  • ING nu crede că şomajul va atinge 10% în 2010, în România 16:11

Toţi analiştii economici chestionaţi de MEDIAFAX anticipează că CA al Băncii Naţionale a României va decide reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, dar au opinii diferite privind evoluţia ratelor rezervelor minime obligatorii.

Economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, crede că banca centrală va diminua dobânda de politică monetară, datorită unei evoluţii foarte bune pe partea de inflaţie şi perspectivelor favorabile pentru acest indicator, dar şi în condiţiile scăderii activităţii economice şi faptului că presiunile pe curs s-au diminuat.

"Aş spune că este un moment foarte bun pentru reducerea dobânzii de politică monetară. În ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii, există ceva şanse pentru o diminuare a ratei pentru pasivele în valută cu 5 puncte procentuale, dar acestea sunt mai reduse decât cele pentru scăderea dobânzii de politică monetară", a declarat Dumitru.

El anticipează că tendinţa de scădere a dobânzilor la depozite şi credite va continua în mod inevitabil, iar reducerea dobânzii de politică monetară nu poate decât să accelereze acest trend.

Dumitru a explicat că momentul de ajustare pentru dobânzile la credite şi depozite diferă, întrucât la împrumuturile vechi cele mai multe bănci utilizează formule ale ratelor bazate pe ROBOR la şase luni, în timp ce majoritatea plasamentelor au scadenţă la o lună.

Astfel, chiar dacă ROBOR scade în prezent, efectul asupra dobânzii la credite se va observa la momentul recalculării ratei.

"Reducerea dobânzilor la credite va fi un stimul pentru activitatea economică, dar să nu ne aşteptăm că ne va scoate imediat din recesiune. Problema creditării, dacă aceasta există, nu se referă la preţ, întrucât chiar dacă ratele ar fi la jumătate faţă de nivelul actual tot nu ar exista o creditare exuberantă din cauză că cererea de credite solvabilă este redusă. Foarte mulţi clienţi nu se mai califică pentru a lua în împrumut, în contextul în care companiile înregistrează scăderi dramatice ale vânzărilor, iar populaţia are un grad de îndatorare ridicat" a continuat economistul şef al Raiffeisen Bank România.

Pentru şedinţa de politică monetară din luna noiembrie, ultima din acest an, Dumitru crede că deciziile CA vor depinde de evoluţia cursului şi a inflaţiei, şi că cel mai probabil scenariu indică o scădere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale.

Şi Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank România, are aceleaşi estimări privind evoluţia dobânzii de politică monetară până la finele anului, dar a menţionat că probabilitatea ca rata să ajungă la 7,5% la finele anului este "destul de ridicată".

"Dobânda de politică monetară va scădea sub 7% până la finele primului trimestru din 2010, respectiv la 6,75%", previzionează Chidesciuc.

În ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii la pasivele în valută, economistul ING Bank România vede reducerea ratei cu 5 puncte procentuale în şedinţa de marţi, la 25%, şi cu încă 5 puncte în noiembrie, respectiv la 20%.

"Rata rezervelor minime obligatorii la lei este posibil să nu ajungă unde o vedeam noi la finele anului, respectiv la 10%, întrucât nu aveam în vedere mulţi factori, printre care şi lichiditatea existentă în acest moment în piaţă", a spus Chidesciuc.

El nu crede că marţi CA al BNR va decide şi diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, pentru că există suficient de multă lichiditate în piaţă în urma conversiei în lei a sumelor atrase de Ministerul Finanţelor în valută, de exemplu de la FMI şi emisiunea de titluri de stat în valută.

Referitor la evoluţia dobânzilor, Chidesciuc crede că dobânzile la depozite şi credite vor continua să scadă, iar relaxarea politicii monetare va contribui la acest trend.

Şi economistul şef al BCR, Lucian Anghel, anticipează că BNR va decide reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale în septembrie, dacă analizează situaţia inflaţiei, respectiv la cum a evoluat în ultima lună, când s-a situat cu mult sub aşteptările pieţei, precum şi la perspectiva de scădere şi în luna septembrie a acestui indicator.

"În ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii, deocamdată aş previziona că BNR va menţine ratele, în contextul lichidităţii consistente din piaţă, generată de reducerea rezervelor, de faptul că cererea de credite solvabilă nu este la un nivel ridicat şi de acordul semnat pentru menţinerea expunerii principalelor bănci cu capital străin din România", a spus Anghel.

El crede că băncile comerciale vor scădea în continuare dobânzile la credite şi depozite, dacă şi BNR continuă reducerea ratei de politică monetară.

"România mai are până când îşi revine din punct de vedere macroeconomic şi cred că şi reducerea dobânzilor ar putea uşura recuperarea economiei", crede Anghel.

Pentru ultima şedinţa de politică monetară din acest an, Anghel anticipează că ar trebui ca rata să fie în jur de 7,5% spre sfârşitul lui 2009 - începutul lui 2010, având în vedere şi estimările privind o inflaţie de sub 4,5%.

Şi economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal, estimează că BNR va coborî marţi dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, dar crede că ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută vor fi menţinute.

Ea se aşteaptă ca BNR să stabilească reducerea dobânzii în primul rând pentru că procesul de dedezinflaţie permite acest lucru.

"Inflaţia a decelerat în conformitate cu prognoza băncii centrale, astfel încât instituţia are mână liberă să continue relaxarea politici monetare, în condiţiile în care economia are nevoie de finanţarea mai ieftină", a spus Pal.

Ea anticipează pentru ultima şedinţa de politică monetară a băncii centrale din acest an menţinerea dobânzii şi relaxarea ratelor rezervelor minime obligatorii cu 3-5 puncte la pasivele în valută şi 2-3 puncte la cele în lei.

În ceea ce priveşte efectul pe care reducerea dobânzii de politică monetară l-ar putea avea asupra evoluţiei cursului, toţi analiştii intervievaţi apreciază că acesta ar putea fi cel mult marginal.

Astfel, Dumitru nu crede că scădere dobânzii va avea un efect asupra evoluţiei leului, iar dacă acesta va exista va fi marginal.

"Modul în care reuşim să îndeplinim condiţionalităţile impuse în cadrul acordului cu FMI este mult mai important pentru evoluţia cursului decât dobânda de politică monetară", a spus economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Şi Anghel are o opinie similară cu cea a lui Dumitru în ceea ce priveşte efectul unei scăderi a dobânzii de politică monetară asupra cursului de schimb.

"Nu cred că o eventuală reducere a dobânzii de politică monetară ar influenţa major evoluţia cursului de schimb, având în vedere că diferenţialul de dobândă rămâne extrem de consistent. Mai degrabă nerespectarea condiţiilor impuse prin acordul cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale ar influenţa major cursul de schimb. România ar fi arătat altfel fără acest acord cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, iar politica monetară ar fi fost alta", consideră economistul şef al BCR.

Pe de altă parte, Chidesciuc spune că tendinţa de apreciere a leului are ca explicaţie principală intervenţiile BNR şi, astfel, că o eventuală reducere a dobânzii de politică monetară nu va mai avea un efect asupra monedei naţionale.

"Evoluţia cursului este determinată în cea mai mare parte de deciziile BNR. Băncii centrale îi este destul de uşor să controleze evoluţia cursului de schimb, în contextul adâncimii reduse a pieţei şi valorii rezervelor", a mai afirmat economistul ING Bank România.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, la începutul lunii august, să reducă dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la 9% la 8,5% pe an, şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru valută de la 35% la 30% din pasivele băncilor cu scadenţă sub doi ani.

De la începutul acestui an, BNR a efectuat alte trei reduceri de dobândă, proces început în luna februarie, când a aplicat o scădere de 0,25 puncte procentuale, de la 10,25% la 10%, urmată de o nouă tăiere în luna mai, de la 10% la 9,5%, prima relaxare de 0,5 puncte din ultimii doi ani.

La şedinţa de politică monetară din luna iunie, Consiliul de Administraţie al BNR a scăzut cu 0,5 puncte procentuale rata dobânzii, de la 9,5% la 9%, începând cu 1 iulie.

Consiliul de Administraţie al BNR se va mai reuni până la sfârşitul acestui an de două ori pentru a discuta problemele legate de politică monetară, pe 29 septembrie şi pe 3 noiembrie.

BNR a fixat pentru finele anului o ţintă de inflaţie de 3,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual, după ce a ratat încadrarea în obiectivele stabilite pentru acest indicator în 2007 şi 2008. Instituţia prognozează că indicatorul se va plasa la 4,3% în luna decembrie.

Preţurile de consum s-au redus în august cu 0,19% faţă de luna precedentă, comparativ cu declinul de 0,07% din iulie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât pentru a şasea lună consecutiv, de la 5,06% la 4,96%, nivel care nu a mai fost atins din luna august 2007.

(Material realizat de Alexandra Chelu, alexandra.chelu@mediafax.ro)