Boc: Guvernul are probleme cu siturile arheologice la tronsonul de autostradă Cernavodă-Constanţa

El a răspuns astfel unei întrebări a presei privind stadiul lucrărilor la Autostrada Bucureşti-Constanţa.

"Avem două probleme tehnice pe traseul Cernavodă-Constanţa legate de siturile arheologice şi căutăm soluţia tehnică", a spus Boc.

În urmă cu o lună, surse participante la şedinţa de guvern au declarat agenţiei MEDIAFAX că miniştrii Transporturilor şi Culturii s-au contrat în Guvern pe tema Autostrăzii Cernavodă-Constanţa, Boagiu acuzând că proiectul este întârziat deoarece Cultura nu a efectuat descărcări arheologice, iar Kelemen demonstrând că şi-a făcut treaba, dar Transporturile nu au prevăzut bani în acest sens.

Discuţia a avut loc în şedinţa de miercuri a Guvernului, unde ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a reclamat că lucrările la Autostrada Cernavodă-Constanţa sunt întârziate, deoarece Ministerul Culturii nu a efectuat descărcările arheologice pe tronsonul Medgidia-Constanţa.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a replicat însă că ministerul are doar atribuţii de avizare a dosarelor întocmite de arheologi, documentaţia fiind trimisă ulterior spre Comisia Naţională de Arheologie.

El a explicat totodată că dosare legate de probleme arheologice au stat la minister maximum 26 de zile.

"În timpul acestei discuţii s-a susţinut că Ministerul Transporturilor nu a prevăzut în costul lucrării şi bani pentru săpături arheologice, că «a pus rigla pe hartă şi a tras linie» şi nu cerut date de la Ministerul Culturii în ceea ce priveşte posibilitatea existenţei unor situri arheologice", au relatat sursele.

Potrivit acestora, premierul Emil Boc s-a arătat nelămurit şi a cerut să îi fie prezentate date suplimentare, astfel că reprezentanţii Ministerului Culturii au cerut să le fie transmise mai multe dosare de la sediul instituţiei. Documentele au ajuns la Guvern şi au relevat că astfel de probleme sunt înregistrate în mai multe proiecte de autostrăzi şi că din 11 situri arheologice existente pe traseul acestora, în opt locaţii sunt probleme legate de exproprieri.

În urma discuţiilor, premierul a cerut să fie format un grup de lucru, cu reprezentanţi din Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, care să îi prezinte în maximum două săptămâni un raport pe această temă.

Din cele 67 de situri arheologice aflate pe traseu doar 25 au fost descărcate, în condiţiile în care în luna iunie sectoarele ar trebui deschise circulaţiei.

Proiectul a fost împărţit în trei loturi - Cernavodă-Medgidia (20 kilometri), Medgidia-Constanţa (aproximativ 32 de kilometri) şi varianta de ocolire Constanţa la profil de autostradă (21,8 kilometri).

Lucrãrile au fost realizate pe o distanţă de 5,7 kilometri, între kilometrii 165 şi 170+75, potrivit datelor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) transmise MEDIAFAX.

La segmentul Medgidia-Constanţa au fost executate lucrări la structuri şi de drenaj, precum şi pentru îmbunătăţirea terenului de fundare pe o distanţă totală de 9,4 kilometri între poziţiile 170+75 şi 172 şi 187+1 şi 193+8.

Construcţia variantei de ocolire Constanţa a avansat până la lucrări de terasamente, săpături, curăţarea şi îndepărtarea pământului, îmbunătăţirea terenului de fundare, umpluturi, stabilizare, consolidare şi lucrări la cele 18 poduri şi 27 de podeţe.

Lucrările la tronsonul Cernavodă-Medgidia sunt efectuate de către compania franceză Colas. Contractul are o valoare de 224 milioane euro.

Sectorul Medgidia-Constanţa este construit de consorţiul italiano-german Astaldi-Max Boegl, valoarea contractului fiind de 211 milioane euro.

Construcţia variantei de ocolire Constanţa este executată de consorţiul format din companiile FCC Construction (Spania) şi Astaldi (Italia) pentru 803,96 milioane lei.

În vara anului trecut, Radu Berceanu, în acel moment ministru al Transporturilor, aprecia că Autostrada Cernavodă-Constanţa va fi finalizată până la sfârşitul anului 2011, dar că şoferii vor putea circula pe acest tronson pe un singur fir, probabil din iunie 2011, când vor fi încheiate şi lucrările la calea ferată Bucureşti-Constanţa. Berceanu avertiza însă că lucrările la tronsonul Medgidia-Constanţa sunt "puţin rămase în urmă" din cauza problemelor arheologice.

"Din cele trei consorţii care lucrează, două dintre ele stau foarte bine, din păcate este puţin mai oarecum rămas în urmă cel de la mijloc. Nu este numai vina lor, am avut o porţiune pe care s-au descoperit nu ştiu ce vestigii arheologice care ne-a făcut până la urmă să ne pierdem orice răbdare şi să schimbăm traseul autostrăzii pe vreo 5 kilometri. Avem o pădurice care e în Natura 2000 şi de care nu ne putem atinge, dar care în mijloc are o unitate militară. De un an şi ceva facem tot felul de încercări de a găsi o formulă să rezolvăm situaţia", a spus atunci Berceanu.

În noiembrie 2010, noul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat, pentru Gândul, că până la sfârşitul anului 2011 se va putea circula pe autostradă de la Bucureşti la Constanţa şi că nu va mai fi acceptată nicio întârziere, firmele fiind somate să efectueze lucrarea.