Comisia Europeană menţine prognoza de 4,5% pentru creşterea PIB în România şi riscul de deficit excesiv în 2018

Pentru anul 2019, prognoza CE de creştere economică pentru România a fost revizuită în jos, de la 4% în varianta de iarnă a prognozei (publicată în februarie) la 3,9% în varianta actuală.

„Se estimează că creşterea PIB-ului real va încetini în 2018, dar va rămâne robustă. Piaţa muncii se aşteaptă să rămână rigidă pe parcursul orizontului de prognoză. Inflaţia a crescut la sfârşitul anului 2017 şi prognoza arată că va continua să crească, în continuare, în 2018, înainte de a se tempera, într-o oarecare măsură, în 2019. Se preconizează că deficitul bugetar va creşte semnificativ, în mare parte din cauza majorărilor salariale din sectorul public”, notează autorii prognozei.

„În 2018, deficitul bugetului general este proiectat să crească la 3,4% din PIB. Legislaţia salarială, adoptată în vara anului 2017, a majorat salariile publice brute cu 25% în ianuarie 2018 şi conţine creşteri suplimentare pentru medici şi profesori”, se mai arată în documentul citat.

În acelaşi timp, CE estimează că „inflaţia va fi de 4,2% pentru 2018 în ansamblul său şi va scădea până la 3,4% în 2019 pe măsură ce preţurile la energie se vor tempera”. Iar inflaţia de bază ar urma să crească de la 0,8% în 2017 la 3,3% în 2018 şi apoi la 3,5% în 2019”.

Pe ansamblul Uniunii, ratele de creştere înregistrate în UE şi în zona euro au depăşit aşteptările din 2017, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, şi anume 2,4%. Se aşteaptă ca această creştere să îşi menţină ritmul susţinut în 2018 şi să încetinească uşor în 2019, rata ei fiind estimată la 2,3% şi, respectiv, la 2% atât în UE, cât şi în zona euro.

„Consumul privat este în continuare puternic, iar exporturile şi investiţiile au înregistrat creşteri. Rata şomajului continuă să scadă, situându-se în prezent aproape la nivelurile din perioada anterioară crizei. Economia este însă mai expusă factorilor de risc externi tot mai puternici şi cu un caracter negativ mai pronunţat”, se mai arată în document.

Previziunile economice de primăvară ale CE se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor şi a preţurilor produselor de bază, întemeiate pe informaţiile disponibile până la data de 23 aprilie. Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, acestea iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 23 aprilie, inclusiv. „Cu excepţia cazului în care politicile sunt anunţate în mod credibil şi sunt detaliate în mod corespunzător, proiecţiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivelul acestora”, precizează Comisia.

În acest an, Comisia Europeană a revenit la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară şi în toamnă) şi a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară), în locul celor trei (de iarnă, primăvară şi toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012. Previziunile intermediare examinează evoluţia anuală şi trimestrială a PIB-ului şi evoluţia inflaţiei pentru anul în curs şi pentru anii următori pentru toate statele membre şi pentru zona euro, precum şi datele consolidate la nivelul UE.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice intermediare din vara anului 2018, care vor fi publicate în luna iulie.