Comisia Europeană, despre România: Încrederea investitorilor este erodată de continua instabilitate legislativă/ Măsurile privind Pilonului II afectează pensiile viitoare, piaţa de capital şi economia

Creşterea economică bazată pe consum, instabilitatea legislativă, majorarea nesustenabilă a salariilor şi recentele reglementări din domeniul financiar sunt doar câteva dintre riscurile pentru economia României pe care le remarcă, în cel mai recent raport semestrial, Comisia Europeană (CE).

700 afișări
Imaginea articolului Comisia Europeană, despre România: Încrederea investitorilor este erodată de continua instabilitate legislativă/ Măsurile privind Pilonului II afectează pensiile viitoare, piaţa de capital şi economia

Comisia Europeană privind România: Încrederea investitorilor este erodată de continua instabilitate legislativă

„Modelul de creştere economică al României, bazat pe cheltuielile de consum, afectează capacitatea ţării de a atinge standardele de viaţă ale UE într-un mod durabil. Reducerea la jumătate a creşterii PIB-ului din 2018, în mare parte din cauza încetinirii cheltuielilor de consum, a arătat limitele modelului de creştere economică a României. Creşterea considerabilă a salariilor, scăderea forţei de muncă şi lipsa de competenţe riscă să submineze capacitatea ţării de a concura pe plan internaţional”, atenţionează „Raportul semestrial privind România”, realizat de Comisia Europeană şi publicat miercuri.

Economia României a crescut cu 7% în 2017, iar anul trecut a încetinit la apromixativ 4% faţă de anul anterior, în condiţiile în care inflaţia mai mare a afectat venitul disponibil şi cheltuielile de consum, iar creşterea puternică a importurilor de bunuri de consum, care au depăşit exporturile, a determinat majorarea deficitului de cont curent al ţării, care este în jur de 3,2%, conform raportului citat. „În ciuda încetinirii substanţiale din 2018, creşterea economică rămâne robustă”, subliniază raportul citat.

„Mai mult, încrederea investitorilor este erodată de continua instabilitate legislativă, de deciziile imprevizibile, calitatea instituţională scăzută şi slăbirea continuă a luptei împotriva corupţiei”, remarcă raportul semestrial pentru România.

În plus, inegalitatea şi sărăcia rămân ridicate, cu disparităţi regionale tot mai mari, iar asigurarea continuităţii reformelor anterioare şi trecerea spre modelul de creştere bazat pe investiţii ar putea să îndrepte dezvoltarea economiei spre o convergenţă durabilă către „standardele de viaţă ale UE şi să contribuie la reducerea inegalităţilor”.

Raportul subliniază că salariile sunt încă scăzute în comparaţie cu media UE, dar majorarea puternică începută din 2016 riscă să pună presiune asupra competitivităţii, dacă nu este însoţită de creşteri similare ale productivităţii.

De asemenea, se menţionează că deficitul structural va rămâne în general stabil şi ridicat, la aproximativ 3,4% în 2019, dar va creşte considerabil în 2020, din cauza majorării salariilor, mai ales îns ectorul public, dar reducerii de taxe.

„Recentele reglementări parlamentare şi guvernamentale au creat riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar. Acestea ar putea avea un impact negativ asupra creditării şi ar putea limita impactul politicii monetare şi ar putea inversa îmbunătăţirea continua înregistrată de mai mulţi ani. În plus, modificările aduse modului în care sunt gestionate fondurile de pensii administrate privat au sporit impredictibilitatea şi le pot submina viabilitatea pe termen lung. La rândul său, aceasta poate împiedica dezvoltarea pieţelor de capital şi poate priva economia de o importantă sursă de finanţare pe termen lung a investiţiilor”, subliniază raportul citat.

Investiţiile publice şi private în infrastructură, educaţie, asistenţă medicală, incluziune socială şi inovare pot îmbunătăţi productivitatea şi creşterea economică pe termen lung, recomandă raportul menţionat.

„Investiţiile publice au fost reduse, în ultimii ani, şi este de aşteptat să fie redresate doar lent, în timp ce investiţiile private ar putea fi afectate de creşterea incertitudinii. Investiţiile în infrastructura de transport, energetică şi de mediu ar consolida potenţialul de creştere pe termen lung al economiei şi ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populaţiei. Sistemul educaţional nu pregăteşte suficient oamenii pentru fi apţi pe piaţa muncii şi o mai bună integrare socială. Asigurarea faptului că forţa de muncă a României îşi atinge întregul potenţial înseamnă să se investească şi în incluziunea socială şi asistenţa medicală. Creşterea finanţării publice şi private a inovării ar ajuta economia României să se orienteze către activităţi cu valoare adăugată mai mare”, apreciază realizatorii raportului.

De asemenea, se subliniază că România a înregistrat puţine progrese în ceea ce priveşte: nivelul de colectare al taxelor; achiziţiile publice; educaţia de calitate; dezvoltarea cu întârziere a centrelor comunitare; progrese limitate au fost făcute în cee ace priveşte pregătirea proiectelor de investiţii publice şi a privatizărilor, în timp ce accesarea de fonduri UE este redusă.

În schimb, România nu a progresat deloc la următoarele capitole: politica fiscală, care include adoptarea bugetului de stat anual; salariul minim, care este stabilit în continuare de către Guvern, într-o manieră arbitrară, în timp ce legea pentru stabilirea unui venit de incluziune lipseşte; deciziile sunt luate, în continuare, într-un mod impredictibil, cu o legislaţie complexă şi uneori controversată care este adoptată prin decrete de urgenţă, fără niciun studiu de impact şi nici o consultare a celor afectaţi.

Măsurile privind Pilonului II afectează pensiile viitoare, piaţa de capital şi economia României

Experţii Uniunii Europene (UE) susţin că măsurile adoptate prin OUG nr. 114/2018 privind Pilonul II slăbesc puternic acest sistem şi au efecte negative asupra pensiilor viitoare ale românilor, a pieţei de capital, investiţiilor pe termen lung şi economiei României în ansamblu.

„Pilonul II de pensii private a fost în continuare afectat de măsurile legislative. În decembrie 2018, Guvernul României a majorat semnificativ cerinţele de capital pentru companiile care administrează fondurile de pensii de pe Pilonul II şi în acelaşi timp a redus substanţial nivelul permis pentru comisioanele de administrare. De asemenea, participanţii cu cel puţin 5 ani de vechime în sistem pot acum să oprească transferul contribuţiilor lor de la sistemul public către fondurile private de pensii. Aceste modificări, care vin după reducerea cotei de contribuţie de la 5,1% la 3,75% operată în 2018, slăbesc semnificativ Pilonul II de pensii, cu consecinţe negative pentru dimensiunea şi calitatea pensiilor viitoare, dezvoltarea pieţei de capital şi finanţarea pe termen lung a economiei României”, precizează Comisia Europeană (CE) în „Raportul de ţară pe anul 2019 privind România”.

Acest raport a fost publicat miercuri, conţinând analize aprofundate ale economiei şi politicilor adoptate de autorităţi, susţin reprezentanţii Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

„Aceste modificări fac mediul de business în care operează administratorii fondurilor de pensii extrem de imprevizibil, le afectează rezultatele financiare şi majorează probabilitatea ieşirii acestora de pe piaţă. (...) Ieşirea probabilă de pe piaţă a unor fonduri de pensii din cauza acestor măsuri legislative recente ar putea priva economia României de o sursă potenţială de finanţare a investiţiilor”, mai arată raportul citat.

De asemenea, câştigul bugetar pe termen scurt al stopării transferului de contribuţii către Pilonul II se va disipa pe termen lung, în timp ce venitul românilor la vârstă pensionării va fi mai puţin diversificat, conform sursei citate.

„Pensiile viitoare vor fi supuse unor riscuri politice şi demografice mai mari. Funcţionarea şi stabilitatea sectorului financiar şi finanţarea pe termen lung a economiei pot fi afectate de măsurile legislative recente, (...) inclusiv noile reguli ce vizează Pilonul II de pensii private, care sunt de natură să frâneze puternic dezvoltarea pieţei de capital şi aşa foarte fragile din România”, mai evidenţiază „Raportul de ţară pe anul 2019 privind România”.

Legislaţia recent adoptată de Guvern şi Parlament a creat riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar, potrivit sursei menţionate.

„De asemenea, schimbările aduse legislaţiei Pilonului II au crescut gradul de incertitudine din sector, subminând viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii private. Aceasta va duce la frânarea dezvoltării pieţelor de capital, privând economia României de o sursă importantă de finanţare a investiţiilor pe termen lung. Legislaţia adoptată recent în sectorul financiar, al pensiilor private, cel energetic şi de telecomunicaţii va afecta investiţiile viitoare din aceste domenii, va creşte incertitudinea, făcând economia României mai puţin atractivă, atât pentru investitorii români, cât şi pentru cei străini. Măsurile ce au vizat Pilonul II, de asemenea adoptate prin ordonanţă de urgenţă, ar putea să frâneze puternic dezvoltarea pieţelor de capital, care şi aşa aveau o adâncime redusă în România”, subliniază în „Raportul de ţară pe anul 2019 privind România”.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici