CONFERINŢA MEDIAFAX - Jianu: Mai avem un ultim aviz de obţinut pentru a trece propunerea de lege a mediatorului de credite

"Sunt un suporter a ceea ce înseamnă mediatorul de credite, nu ştiu dacă şi băncile susţin acest concept, mai avem un ultim aviz de obţinut pentru a trece această propunere de lege. Mediatorul de credite nu este un concept nou, este preluat din Franţa, care în perioada de vârf a crizei financiare a introdus acest concept al mediatorului de credite şi care practic ajută băncile să găsească răspunsurile cele mai potrivite pentru un întreprinzător care se află într-un anumit moment într-o dificultate de a-şi achita ratele la bancă, ajută în egală măsură un întreprinzător care nu găseşte o finanţare să se îndrepte înspre finanţarea potrivită", a declarat joi ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin-Nicolae Jianu, la conferinţa MEDIAFAX Talks about SME's.

El a arătat că în Franţa, de la implementarea acestui concept în 2009, au fost salvate zeci de mii de locuri de muncă şi credite de câteva miliarde de euro.

"Cred că şi noi avem nevoie de acest tip de instrument în economia românească care să însemne nu altceva decât un dialog între mediul bancar şi mediul economic", a spus Jianu.

La rândul său, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, a explicat că mediatorul bancar se doreşte a fi o instituţie, o bancă, care să "complementeze pe fluxul creării sau dezvoltării economice a clienţilor, a IMM-urilor să spunem, pe tot fluxul dezvoltării sale să fie complementat cu sprijinul acestui mediator bancar".

El a punctat că Franţa a investit la debutul instituţionalizării acestui concept circa 25 miliarde euro, în prima fază.

"Asta însemna că (mediatorul de credite - n.r.) poate să ajute clientul unei bănci aflate în impas, banca nemaiavând capacitatea, pe propriile norme, pe propria strategie de risc, să ajute suplimentar clientul, să intervină acest mediator bancar, să completeze cu garanţii ori cu finanţare, ori chiar să caute o soluţie între bancă şi client, după caz, acordând şi consiliere financiară", a spus Dănescu.

Preşedintele ARB a amintit că asociaţia a transmis autorităţilor primul răspuns pe această temă în urmă cu trei ani, în care arăta că primul lucru care diferenţiază consistent faţă de modelul din Franţa este suma "enormă" alocată de statul francez pentru sprijinirea domeniului economic.

"În al doilea rând, felul în care introduci o astfel de instituţie într-un mediu concurenţial trebuie judecat cu mare atenţie. Nu este de aplicat un proces în care băncile să se subordoneze unui concurent cu ei, pe o formă sau alta, să raporteze într-o formă sau alta, atunci când există o autoritate care face acest lucru şi pe partea de supraveghere şi pe cea de reglementare, adica Banca Naţională. Noi am dat răspunsurile tehnice necesare pentru a fi posibil un astfel de proiect, nu am spus „nu”, nu am spus „da”. Am spus „pentru a se putea îndeplini acest proiect, este nevoie de urmatoarele lucruri (...)", a explicat Dănescu.

El a atras atenţia că este nevoie de sume foarte mari de investit, în afara industriei bancare, pentru a se realiza acest proiect.

"Modelul pe care l-am ales noi, adăugând la el această dorinţă de a putea, înt-un fel, supraveghea băncile şi solicita dosarul de credit de la o bancă, care este sub o ţinută confidenţială, deci trebuie să rezolvi o problemă legală pentru a putea face acest lucru. Trebuie lămurit, noi (ARB - n.r.) doar am ridicat aceste probleme, nu este rolul nostru să lămurim", a mai spus preşedintele asociaţiei bancare.