Instituţiile care nu achită datorii de 90 zile, de peste 15% din buget, în criză financiară

Procedura va fi declanşată şi dacă instituţia nu mai are capacitatea de a achita drepturile salariale pe o perioadă mai mare de 90 zile de la data scadenţei, conform unui proiect de lege aprobat, miercuri, de Guvern.

Documentul, care stabileşte cadrul general şi procedurile pentru acoperirea pasivului unităţilor administrativ-teritoriale aflate în criză financiară sau în insolvenţă, a fost transmis Parlamentului spre dezbatere în procedură de urgenţă.

Conform actului normativ, în termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară va fi constituit, prin ordin al prefectului, "comitetul pentru situaţii de criză financiară", iar conducerea unităţii aflată în insolvenţă nu va mai avea dreptul să ia nicio decizie care să conducă la creşterea obligaţiilor financiare, să angajzeze personal suplimentar, să împrumute fonduri, cu excepţia împrumuturilor de refinanţare.

"Legea va intra în vigoare prin procedură legislativă. Nu a fost aprobată până acum deoarece nu a fost voinţă politică pentru că a fost an electoral. (...) În România, sunt 3.227 unităţi administrativ teritoriale, dacă ţinem cont şi de cele 41 de consilii judeţene şi şase sectoare ale Bucureştiului, iar o mare parte dintre ele nu îşi plătesc din taxe şi impozite locale personalul propriu, respectiv peste 2.400 unităţi. Asta nu înseamnă că nu le plătesc, fie plătesc din cota de TVA defalcat, fie din sumele de echilibrare", a spus ministrul Administraţiei, Vasile Blaga.

Situaţia de criză financiară va înceta atunci când problemele financiare nu mai apar timp de 180 zile calendaristice.

Starea de insolvenţă este prezumată în cazul neachitării obligaţiilor de plată lichide şi exigibile mai vechi de 120 de zile, care depăşesc 50% din bugetul local anual al unităţii administrativ-teritoriale - fără a fi luate în consideraţie cele care sunt în litigiu comercial -, precum şi neachitarea drepturilor salariale pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.

În această situaţie, procedura de insolvenţă poate fi deschisă de orice creditor sau grup de creditori, de primar sau de preşedintele Consiliului Judeţean al unităţii administrativ-teritoriale.

De la data deschiderii procedurii se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra unităţii administrativ-teritoriale, precum şi orice termene de prescripţie, care reîncep să curgă după 30 zile de la închiderea procedurii de insolvenţă.

"Toţi cei care au de primit bani de la unitatea administrativ-teritorială respectivă se constituie într-un grup al creditorilor. Administratorul judiciar, împreună cu ordonatorul principal de credite, pregăteşte un plan de redresare care va fi aprobat de către tribunal. Planul de redresare este preavizat de către comitetul creditorilor", a afirmat Blaga.

Potrivit acestuia, în cazul nerespectării planului de insolvenţă de către primar sau de către preşedintele Consiliului Judeţean, administratorul judiciar poate propune suspendarea atribuţiilor acestora.