Marile companii ruseşti se prăbuşesc, sancţiunile şi războiul ruinează economia lui Putin. Propaganda vede totul invers

Vladimir Putin tocmai a anunţat victoria economiei ruse asupra „atacului de sancţiuni lansat de Occident” şi şi-a exprimat speranţa că creşterea reală va depăşi 3,2% pe an, cifră promisă de Comitetul de Stat pentru Statistică.

Anunţul re-nominalizarii liderului rus pentru un al cincilea mandat de şase ani la Kremlin, făcut săptămâna trecută, a dat startul unei serii de iniţiative triumfaliste.

Liderul de la Kremlin apare la expoziţia „Rusia” pentru a se lăuda cu succese şi pentru a arăta perspectivele viitorului, iar ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat ieri nimic mai puţin decât „sfârşitul a 500 de ani de dominaţie mondială de către Occident”, în timp ce Rusia, datorită războiului din Ucraina, a devenit „mai puternică, la fel cum a făcut-o prin înfrângerea lui Hitler şi a lui Napoleon”.

O retorică care mută Rusia de la colonizatori la victimele colonizării occidentale, conform noii linii a Kremlinului care îşi propune să conducă o nouă coaliţie a „Sudului global”.

Lukoil a „intrat la apă” cu 12%

În această etapă de securitate neo-imperială, cu care propaganda lui Putin se îndreaptă spre campania electorală de primăvară, printre nenumăratele date statistice de sfârşit de an se ascund câteva ştiri precum cele raportate de ziarul rus Izvestia.

Publicaţia foloseşte un raport al Agenţiei Ruse de Venituri: veniturile marilor companii ruseşti în primele şase luni ale anului 2023 au scăzut cu aproape jumătate, de la 694 la 342 de trilioane de ruble. În acelaşi timp, Banca Centrală Rusă constată reducerea veniturilor celor mai mari exportatori ruşi cu 41%.

Izvestia a explorat situaţia cu date companie cu companie în primele nouă luni ale anului: gigantul de metan Gazprom s-a prăbuşit cu 36%, majorul petrolier de stat Rosneft s-a mulţumit cu minus 8%, Lukoil - cu 12%, electricitatea Inter RAO - de 43%, gigantul îngrăşămintelor Akron este la minus 34%.

Izvestia este un ziar aliniat regimului, iar experţii chestionaţi despre fenomen folosesc explicaţii rotunjite precum „situaţia economică internaţională”, „reducerea preţurilor la energie”, „perturbarea lanţurilor logistice”, „restructurarea proceselor de producţie” şi „reducerea puterii de cumpărare”.

Toate aceste explicaţii pot fi rezumate cu un singur cuvânt, război, iar singurul care o admite este consorţiul de aluminiu RusAl, care îşi justifică minusul de 16,9% cu sancţiuni internaţionale.

O recunoaştere care trece aproape neobservată, pe fondul titlurilor trâmbiţătoare despre Putin, care susţine emanciparea din dependenţa de hidrocarburi: „Noi am încetat să mai fim doar o ţară cu pompe de benzină”, a exclamat acesta, anunţând rate de creştere ameţitoare în industrie şi o reducere a şomajului la un minim istoric, de 2,9%.

În realitate, susţine economistul de opoziţie Serghei Aleksaşenko, veniturile ruseşti continuă să fie finanţate pentru o treime din exporturile de petrol şi gaze. Iar banii au fost investiţi în război.

Armata consumă 6% din PIB

Potrivit estimărilor analiştilor culese de ziarul independent Meduza, cheltuielile militare ruseşti au atins un record de 4% din PIB, urmând să urce la 6% în 2024. Adunând cheltuielile pentru securitate şi cele legate de război într-un mod mai puţin direct - de la investiţii în construcţii în teritoriile ucrainene ocupate până la plata despăgubirilor familiilor soldaţilor ucişi - ajungem la aproape 40% din cheltuielile publice.

Invazia Ucrainei a fost cea care a reînviat averile industriilor grele învechite, revigorate de ordinele statului, şi este războiul care a împins şomajul în jos şi salariile în creştere: 85% dintre companiile ruseşti suferă de o lipsă gravă de personal.

Cel puţin un milion şi jumătate de ruşi au dispărut de pe piaţa muncii - cei care au fost chemaţi pe front, cei care au fugit în străinătate - şi o altă cifră-record este negativă: -4,1% la productivitate, din cauza emigrării celor mai calificaţi. Cei care rămân îşi văd salariile crescând, dar cresc şi preţurile: inflaţia este la 7,5, aproape dublu faţă de ţinta de 4%, stabilită de Banca Centrală, care a majorat din nou ratele, pentru a o combate.

Dolarul se apropie din nou de 100 de ruble, iar o altă informaţie arată cât de puţină încredere au ruşii în optimismul guvernului: în noiembrie, populaţia a cheltuit 160 de miliarde de ruble pentru a cumpăra dolari şi euro în numerar, o sumă-record egală doar cu cea a februarie 2022.

Potrivit Băncii Centrale, ruşii au în prezent aproape 100 de miliarde de dolari în numerar. În ciuda războiului împotriva Occidentului, preferă să-şi păstreze economiile în monede europene şi americane.