Parlamentul European a adoptat o nouă Directivă privind combaterea spălării banilor

Plenul Parlamentului European a adoptat, miercuri, la Strasbourg, cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor, prin care se doreşte intensificarea luptei împotriva infracţiunilor fiscale şi a finanţării terorismului, potrivit unui comunicat.

Au fost, de asemenea, aprobate reguli noi pentru o mai uşoară identificare a transferului de fonduri.

Textul mai stabileşte şi obligaţii specifice de raportare pentru bănci, auditori, avocaţi, agenţi imobiliari şi cazinouri, printre alţii, în cazul unor tranzacţii suspecte efectuate de clienţii lor.

Totodată, pentru prima dată statele membre UE sunt obligate să creeze registre centrale cu informaţii privind proprietarii finali ai companiilor sau ai altor persoane juridice, precum şi ai trusturilor. Aceste registre centrale nu erau menţionate în propunerea iniţială a Comisiei Europene, dar au fost introduse de deputaţi în cursul negocierilor.

"Registrele centrale vor fi accesibile pentru autorităţi şi pentru unităţile lor de investigaţii financiare (fără nicio restricţie), pentru «entităţile obligatorii» (cum ar fi băncile în cadrul aplicării măsurilor de precauţie privind clientela), precum şi pentru public (deşi accesul publicului poate fi acordat doar pe baza unei înregistrări online a persoanei care doreşte să acceseze registrul şi a achitării unei taxe care să acopere costurile administrative)", se arată în comunicat.

Pentru a accesa un registru, o persoană sau o organizaţie (de exemplu, jurnaliştii de investigaţie sau ONG-urile) va trebui să demonstreze "interesul legitim" în ceea ce priveşte spălarea de bani sau finanţarea terorismului suspectate, precum şi în alte infracţiuni care ar putea contribui la finanţarea acestora, cum ar fi corupţia, infracţiunile fiscale şi frauda.

Aceste persoane pot accesa informaţii cum ar fi numele, data naşterii, naţionalitatea, ţara de rezidenţă a persoanei care deţine compania respectivă, precum şi detalii privind proprietatea. Orice excepţie de la acces acordată de statele membre va fi posibilă doar "de la caz la caz, în circumstanţe excepţionale", conform comunicatului PE.

Informaţiile din registrele centrale privind trusturile vor fi accesibile doar autorităţilor şi "entităţilor obligatorii".

Textul clarifică regulile privind "persoanele expuse politic", adică acele persoane care au un risc mai mare de corupţie din cauza poziţiilor politice pe care le deţin, cum ar fi şefii de stat, membri ai guvernului, judecători de instanţă supremă, membri al parlamentului, precum şi membrii familiilor lor.

"Acolo unde există relaţii de afaceri de risc înalt cu astfel de persoane, trebuie aplicate măsuri suplimentare, cum ar fi identificarea sursei averii şi a sursei fondurilor implicate", se arată în Directivă.

Totodată, eurodeputaţii au aprobat şi un regulament privind "transferul fondurilor", care are ca scop îmbunătăţirea urmăririi celor care efectuează şi care primesc plăţi, precum şi a bunurilor lor.

"Directiva spălării banilor face un pas înainte. Dar nu anihilează toate canalele prin care banii noştri se scurg în valizele infractorilor sau iau calea terorismului şi finanţează acte de terorism, în care mor oameni. De exemplu, Directiva cere companiilor datele beneficiarilor reali, datele persoanelor care au profit de pe urma activităţii companiilor. Însă accesul la aceste date este permis presei şi cetăţenilor numai dacă aceştia dovedesc un interes serios şi legitim. Prin urmare, avem o barieră pentru aflarea publică a beneficiarilor reali ai acestor companii", a declarat, marţi, Monica Macovei în cadrul dezbaterilor din plen privind această directivă.

Macovei a atras atenţia că Directiva nu elimină companiile fantomă, iar cazinourile sunt scutite de verificarea identităţii clienţilor.

"În continuare avem companii gigant care fac profituri uriaşe în paradisuri fiscale. Sigur, nu sunt aceste companii de vină, ele se duc unde au un profit mai mare. De vină suntem noi, în Uniunea Europeană, pentru că permitem paradisuri fiscale, cum este, de pildă, Luxemburgul, în interiorul Uniunii. Asta înseamnă miliarde de euro pierdute din banii cetăţenllor noştri, pentru că aceste companii nu plătesc taxele, aşa cum le plătesc în alte ţări. Cazinourile, locul unde se spală banii în mod frecvent - seară de seară, noapte de noapte -, sunt scutite de verificarea identităţii clienţilor. O altă problemă este că frauda fiscală este numai o infracţiune subsidiară spălării banilor", a precizat europarlamentarul român.

Statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune Directiva privind combaterea spălării banilor în legislaţiile naţionale. Regulamentul privind transferul de fonduri se va aplica direct în toate statele membre, 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.