Patru din zece români sunt ataşaţi faţă de compania în care lucrează

Aproximativ patru din zece români au un nivel ridicat de ataşament faţă de compania pentru care lucrează, iar cei mai apropiaţi de locul de muncă sunt angajaţii din domeniile educaţie, energetic şi al utilităţilor, dar şi din agricultură, potrivit unui studiu al companiei de cercetare GfK România.

25 afișări
Imaginea articolului Patru din zece români sunt ataşaţi faţă de compania în care lucrează

Patru din zece români sunt ataşaţi faţă de compania în care lucrează (Imagine: Laszlo Raduly/Mediafax Foto)

GfK România a desfăşurat în luna septembrie a acestui an un studiu de măsurare a nivelului de ataşament al românilor faţă de actualul loc de muncă. Studiul s-a desfăşurat online, pe un eşantion de 602 persoane active profesional, cu educaţie medie şi superioară.

"Coordonata faţă de care românii manifestă cea mai favorabilă atitudine este echipa de lucru - respectul reciproc, spiritul de camaradenie, sentimentul de responsabilitate faţă de atingerea obiectivelor importante, dar şi schimbul de informaţii şi cunoştinţe", se arată în studiu.

De asemenea, în studiu se precizează că un alt capitol în susţinerea performanţei unei companii faţă de care românii şi-au exprimat o atitudine favorabilă include modul în care firmele reuşesc să transmită clar obiectivele individuale şi criteriile pentru realizarea acestora, precum şi transparenţa statusului financiar al companiei.

Cu toate acestea, potrivit GfK, feedback-ul către angajaţi pare să se concentreze într-o măsură mai mică pe punctele tari ale acestora.

"Preocuparea faţă de dezvoltarea carierei oamenilor pe care îi conduc nu este, cel puţin în prezent, un punct forte al angajatorilor locali, aceasta fiind ultima arie din clasament în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie al angajaţilor. Cu toate că un segment relativ mare dintre cei intervievaţi consideră că pot avea un dialog deschis cu managerul lor direct despre dezvoltarea lor profesională, ce lipseşte în acest moment este un sistem de tip meritocraţie care să stea la baza deciziei de avansare, dar şi interesul manifest al top managementului în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei angajaţilor", a declarat, într-un comunicat, Marina Udroiu, expert în cercetare organizaţională, specialist GfK Employee Engagement Tool.

Din punct de vedere geografic, studiul GfK arată că nivelul de angajament cel mai ridicat este manifestat de salariaţii din Muntenia, Dobrogea, Oltenia (aproape 50%) şi cel mai scăzut de cei din Moldova şi Transilvania (37%). În oraşele medii se concentrează o proporţie mai mare de ataşament al angajaţilor, spre deosebire de oraşele mari.

O altă concluzie a GfK este că femeile sunt mai implicate în activitatea organizaţiei pentru care lucrează decât bărbaţii, iar acest grad de angajament creşte odată cu vârsta în cazul ambelor sexe.

Din punct de vedere al ocupaţiei, studiul companiei de cercetare arată că cei din top management se declară în mai mare măsura implicaţi decât angajaţii de pe alte nivele profesionale, iar cei cu studii medii îi devansează la acest capitol pe cei cu studii superioare.

Angajaţii din domeniile educaţie, energetic şi al utilităţilor, dar şi din agricultură sunt cei mai ataşaţi de locul lor de muncă (peste 50% dintre ei) în vreme ce, din punct de vedere al veniturilor, mai fideli sunt cei cu venituri de peste 1.500 lei, potrivit companiei de cercetare.

GfK este una dintre cele mai mari companii de cercetare de piaţă la nivel mondial, cu peste 10.000 de angajaţi şi colaboratori, operând în circa 100 ţări. Filiala din România a fost înfiinţată în 1992.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici