Planul de salvare a Greciei nu a avut până în prezent efectul urmărit

Randamentul obligaţiunilor cu scadenţă la zece ani emise de guvernul elen a crescut cu 24 de puncte de bază, la 6,522%, după 25 martie, când liderii UE au convenit înfiinţarea unui mecanism de împrumuturi bilaterale pentru Grecia, la care va contribui şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Rata este dublă comparativ cu cea plătită de Germania. Bondurile cu scadenţă la şapte ani emise de statul elen pe 29 martie au scăzut miercuri pentru a doua zi consecutiv.

"Ei (liderii zonei euro şi autorităţile de la Atena - n.r.) au sperat la un fel de aranjament care nu va trebui folosit niciodată. Investitorii au simţit asta şi se pare că ne-am întors de unde am plecat", a afirmat analistul Kleinwort Benson Phyllis Reed.

Liderii UE ar putea fi nevoiţi să activeze un mecanism de ajutor încă nepus la punct, în condiţiile în care costurile împrumuturilor Greciei cresc, notează Bloomberg. În această situaţie, cancelarul german, Angela Merkel, va trebui să finanţele salvarea Greciei cu fonduri de la buget, contrar opiniei publice, iar membrii Uniunii vor trebui să stabilească rolul pe care FMI în va avea în planul de susţinere pentru statul elen.

Până în prezent, reprezentanţii UE au indicat că se aşteaptă ca randamentele obligaţiunilor elene să scadă, pe măsură ce Atena continuă să implementeze măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a asigurat miercuri că investitorii vor "aprecia treptat" eforturile Greciei.

Statul elen a vândut pe 25 ianuarie obligaţiuni de opt miliarde euro, cu scadenţa la cinci ani şi randamente majorate pentru a atrage investitorii. Apoi, pe 4 martie, Atena a emis obligaţiuni de cinci miliarde euro, cu maturitate la zece ani. Luni, Grecia a lansat o emisiune de obligaţiuni în valoare de cinci miliarde de euro, pe termen de şapte ani.