Unul dintre „părinţii internetului“, mesaj către giganţii europeni din telecom

Vint Cerf, vicepreşedinte al Google şi unul dintre „părinţii internetului“, mesaj către giganţii europeni din telecom: dezvoltaţi-vă în segmente cu marje mai mari, investiţi în conţinut, creşteţi, nu mai cereţi bani de reţele altor companii pentru că aveţi un profit mic.

1688 afișări
Imaginea articolului Unul dintre „părinţii internetului“, mesaj către giganţii europeni din telecom

Giganţii europeni din telecom Orange, Vodafone sau Deutsche Telekom ar trebui să-şi investească energia în a identifica segmente de piaţă care să le permită obţinerea unor marje de profit mai mari care să le susţină şi investiţiile în reţele pentru că introducerea unei noi taxe pe internet la nivelul blocului comunitar, care să fie achitată de giganţii din online, ar avea un impact negativ pentru toată lumea - de la clienţii finali până la operatorii de telecom şi furnizorii de conţinut.

Acesta este mesajul direct transmis, într-un interviu cu ZF, de probabil cel mai cunoscut om din echipa de top management a gigantului american Google - Vint Cerf, 79 de ani, supranumit unul dintre „părinţii internetului“ pentru că a contribuit la scrierea protocoalelor de comunicaţii de la care a pornit reţeaua globală.

„În esenţă, (operatorii de telecom europeni – n. red.) spun: Uite, noi am con­struit o afacere cu marjă mică, aşa că vreau să rezolvaţi asta. Iar reacţia mea este: De ce să nu adăugaţi valoare afacerii voastre pentru a vă creşte marja?“, a spus Vint Cerf.

Dialogul ZF cu Vint Cerf are loc în contextul în care compania americană răspunde noilor discuţii iniţiate de Uniunea Europeană, inclusiv ca rezultat al lobby-ului exercitat de giganţii de telecom europeni, pentru a evalua posibilitatea de a introduce o taxă pe internet, care să fie suportată de marii furnizori de conţinut video precum Netflix, YouTube sau Facebook dar şi Amazon sau Apple, al căror consum a ajuns să reprezinte un procent covârşitor al traficului din reţele, cu perspective ca această evoluţie să se accentueze, inclusiv pe fondul reducerii consumului de servicii clasice de televiziune.

La târgul Mobile World Congress din Barcelona, marii jucători europeni din telecom nu au pierdut ocazia să se plângă de situaţia dificilă în care se află acum - odată ce au pierdut marjele uriaşe de profit cu care operau cu unul două decenii în urmă. Tim Hottges, şeful Deutsche Telekom, grup care bate în retragere şi din complicata piaţă din România, s-a întrebat pe scena evenimentului de ce nu pot giganţii din online, să contribuie măcar puţin la eforturile şi infrastructura pe care o construim aici în Europa“.

„Fără companiile de telecomunicaţii, fără reţea, nu există Netflix, nu există Google“, a plusat pentru CNBC Michael Trabbia, directorul tehnic şi de inovare al Orange.

Într-o formă excelentă la cei aproape 80 de ani ai săi, îmbrăcat la patru ace, Vint Cerf a avut în dialogul cu ZF un mesaj scurt şi dur pentru şefii operatorilor de telecom din Europa, care ar putea fi sintetizat astfel: nu e treaba noastră că aveţi profituri mici şi o industrie fragmentată, povestea pe care o spuneţi voi nu e completă, şi noi facem investiţii enorme pentru a livra conţinut, aşa că mai bine vă consumaţi energia în această direcţie, nu aşteptaţi salvarea din taxe impuse la Bruxelles, pentru că s-ar putea să pierdem cu toţii.

Dar discuţia nu a început defel atât de brutal, direct la subiect, cum ai putea să te aştepţi când vorbeşti cu un executiv american aflat atât de sus în ierarhia unei corporaţii precum Google (Alphabet). Din contră. Sunt în biroul meu de la subsol din casa mea din Virginia de Nord, iar afară e o vreme magnifică, ar fi trebuit să mă conectez de pe verandă pentru acest call, a spus Vint Cerf. (Nota redacţiei - ZF a solicitat Google permisiunea de a înregistra discuţia în format video, dar nu a primit-o). După ce a mulţumit pentru timpul acordat şi m-a notificat că ar putea să scrie ZF în viitor pentru a cere date legate de diferite subiecte (“voi jurnaliştii aveţi o perspectivă unică asupra a diverse teme pentru că puneţi întrebări şi primiţi răspunsuri din foarte multe direcţii”), Vint Cerf a mai spus şi că apreciază discuţiile directe, punctele de vedere exprimate fără “zorzoane”. “Aşa dai deoparte tot zgomotul şi treci la business”, a spus el.

Întrebat în primul rând cum vede discuţia din UE, susţinută de operatorii de telecom, privind introducerea unei taxe pe internet, care să fie achitate de marii jucători din online, în special firme americane, Vint Cerf a încercat să demonteze construcţia prezentată la Bruxelles în sprijinul acestei idei. “Deoarece compania pe care o reprezeint este una dintre ţintele acestei taxe, aşa cum vă puteţi imagina, prima mea reacţie este: Stai puţin. Putem vorbi despre asta?”. Cu naturaleţe, dar dovedind şi un exerciţiu de decenii în conversaţii de business Cerf s-a poziţionat ca o autoritate în domeniu, aducând în discuţie faptul că este unul dintre “părinţii internetului”. Fără ca lucrurile să pară forţate.

“Mi se pare un pic ciudat într-un fel, pentru că modul în care a început Internetul, atunci când Bob Kahn şi cu mine făceam proiectarea iniţială a reţelei, pentru motive care erau relevante pentru Departamentul Apărării, am decis să facem public designul şi să spunem că, dacă poţi construi o altă “bucată” de internet şi să găseşti pe cineva cu care să te conectezi, ar trebui să funcţioneze. Şi am făcut asta. Motivaţia de atunci era să ne asigurăm că aliaţii Statelor Unite vor avea acces la aceeaşi tehnologie. Astfel, sistemele noastre de comandă şi control ar urma să funcţioneze. Acesta a fost motivul tehnic, desigur, pe măsură ce internetul a înflorit şi a devenit parte a sectorului comercial şi public. Această noţiune de a împărtăşi informaţiile, de a construi bucăţi de internet, de a găsi pe cineva cu care să te conectezi în orice termeni şi condiţii funcţionează, a permis ca internetul să devină un sistem foarte larg şi global, şi cred că acesta este încă un element important. De fapt, probabil ştiţi asta, dar pentru a accentua, ceva de genul 80% sau mai mult din toate interconexiunile dintre reţele se fac printr-o strângere de mână. Nu este nici măcar un contract sau ceva de genul. Părţile nu se taxează reciproc, deoarece recunosc beneficiul şi utilitatea de a fi conectaţi. Le conectează clienţii cu toată lumea şi cu toate celelalte site-uri din lume şi aşa mai departe. Aşadar, această noţiune de interconectare liberă are mult sens. Şi aşa s-a construit întreaga structură de interconectare care a construit Internetul. Oamenii au construit elemente ale netului, au găsit pe cineva cu care să se conecteze, iar toate sistemele autonome de internet se deservesc reciproc”.

Vint Cerf a insistat asupra faptului că susţinerile operatorilor de telecom că platformele de conţinut trebuie să contribuie la dezvoltarea reţelelor pentru că utilizatorii le accesează conţinutul nu se susţin. Cum ar fi ca furnizorii de energie să ceară bani producătorilor de electrocasnice şi electronice, pentru că aceste aparate consumă curent, s-a întrebat retoric reprezentantul Google. Serviciul de acces la net este plătit de utilizator, iar odată cu plata facturii totul ar trebui să fie OK, susţine Cerf. “Utilizatorul se conectează la Internet prin ISP-ul local şi ajunge la noi sau la Facebook sau oriunde altundeva şi consumă conţinutul. Şi asta consumă capacitate la ISP-ul utilizatorului şi ISP-ul îi percepe pentru asta. Punct. Şi toată lumea câştigă, pentru că ISP-ul are un motiv să fie în afaceri, iar utilizatorul beneficiază de accesul la conţinutul de pe internet”.

Dacă vor încasări mai mari, operatorii de internet ar trebui să intre în producţia de conţinut de exemplu, cum fac americanii de la Comcast, şi să nu se limiteze la conectivitate. “De ce nu se gândesc operatorii din Europa să-şi facă serviciile mai valoroase pentru clienţii lor, oferind ceva de valoare în plus faţă de conectivitatea la restul internetului. Ei bine, nu ştiu. Poate că nu sunt suficient de creativi să gândească asta. Dar, mi se pare mai natural să creezi mai multă valoare”.

Vint Cerf a adus în discuţie şi rapoarte ale Organismului Autorităţilor Europene de Reglementare în Domeniul Comunicaţiilor Electronice (Body of European Regulators for Electronic Communications - BEREC), un organism independent şi format din autorităţi naţionale de reglementare din domeniul comunicaţiilor electronice din statele membre ale Uniunii Europene (cum este ANCOM din România), care nu susţin introducerea unei taxe pe internet. “Există un organism european denumit BEREC, despre care probabil ştiţi, şi acest organism a făcut de două ori această analiză. Nu este prima dată când apare această întrebare. Şi BEREC, pentru care am un respect considerabil, a concluzionat de două ori că aceasta nu este o idee bună, că în esenţă taxa pe net se traduce în creşterea costurilor pentru toată lumea. Aşadar, acesta nu poate fi un răspuns bun. Cu cât inhibaţi mai mult utilizarea acestor capacităţi de către oameni, cu atât va fi mai puţin valoroasă. Aşadar, nu mi-e deloc clar că acesta, taxa pe net, ar fi răspunsul la problemă”. Într-adevăr, în cea mai recentă analiză preliminară a BEREC, se arată că introducerea unui mecanism de compensare a operatorilor nu ar avea un impact pozitiv. Una dintre concluziile BEREC este aceea că reţelele de comunicaţii nu au de fapt costuri mai mari dacă traficul este mai mare, în special în ce priveşte infrastructurile fixe. “Reţelele de acces fix prezintă o sensibilitate foarte scăzută la trafic, în timp ce reţelele mobile experimentează un anumit grad de sensibilitate la trafic”, conform BEREC.

Vint Cerf a mai susţinut şi că operatorii de telecom europeni prezintă bucăţele de informaţie când îşi susţin cauza, lăsând deoparte informaţii despre investiţiile pe care le fac platformele de conţinut în propriile infrastructuri de livrare a conţinutului. “Nu sunt doar centrele de date, sunt reţelele care conectează centrele de date şi sunt reţelele care conectează centrele de date la restul internetului public. Operatorii de telecom europeni au lăsat complet în afara ecuaţiei ceea ce cheltuim pentru a construi reţele internaţionale, cabluri submarine, conexiuni prin satelit. Există o investiţie uriaşă în capital şi costuri operaţionale pentru a construi reţelele care să se conecteze la cele mai mari viteze. Şi ei ignoră complet asta. Dacă nu am construi acele reţele, ar trebui să-şi construiască propriile reţele până la serverele noastre. Le economisim costul de a face asta deoarece ne conectăm cu ei. Ne conectăm cu ei pe teritoriul lor, aşa că îşi construiesc reţeaua locală / naţională. Şi noi construim reţeaua globală care le aduce totul. Aşadar, este revoltător într-un fel să ataci YouTube fără a privi la celelalte noastre costuri, care sunt necesare pentru a face ca serviciul YouTube să funcţioneze. Şi aş contesta afirmaţiile oricui care susţine că investiţiile sale în reţele sunt în vreun fel mai mari decât ale noastre, deoarece ale noastre sunt la nivel global.”

Faptul că YouTube este acum profitabil nu înseamnă că trebuie să contribuie la costurile Orange, Vodafone sau Deutsche Telekom, insistă Cerf. “Le vom spune operatorilor: Ei bine, este adevărat, YouTube este profitabil. Aşa că de ce nu luaţi în considerare să lucraţi şi voi la o afacere mai profitabilă? În esenţă, ei ne spun: Uite, noi am construit o afacere cu marjă mică de profit aşa că vreau să rezolvaţi voi asta. Iar reacţia mea este: de ce să nu adăugaţi voi valoare afacerii voastre pentru a vă creşte marja?”

Ce s-ar întâmpla dacă UE va merge totuşi înainte cu această taxă? Pentru Vint Cerf lucrurile sunt clare: fie “costurile tuturor cresc”, fie unele platforme de conţinut ar putea decide că este “prea scump” să facă business în unele teritorii.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici