Voinea: Întreruperea acordului cu FMI ar creşte cheltuielile cu dobânzile cu 0,34% din PIB

La un Produs Intern Brut estimat la aproape 140 miliarde de euro în acest an, cheltuelile suplimentare s-ar cifra la cel puţin 460 milioane de euro.

"Ce consecinţe ar avea întreruperea? Consecinţe negative la nivelul costurilor şi al volatilităţilor şi al riscului de contagiune din şocuri regionale. Riscurile vor creşte. Dobânzile vor creşte pentru a ne finanţa deficitul", a spus Voinea.

Reacţia ministrului vine în urma unui studiu elaborat pentru Societatea Academică România de către analistul Florin Cîţu, care propune renunţarea la acordul cu Fondul Monetar Internaţional, întrucât înţelegerile de până acum au permis doar amânarea reformelor şi evitarea confruntării cu presiunea pieţelor.

"Toată lumea crede că, dacă scăpăm de Fond şi CE, vom merge cu deficitele în sus. Nu este aşa. Vom avea deficite mai mici, pentru că dobânzile sunt mai mari şi nu vom avea acces la fonduri", a spus Voinea.

El a arătat că fără acord cu Fondul Monetar Internaţional ratele dobânzilor ar creşte, pe un scenariu moderat, cu un punct procentual.

"Cheltuielile cu dobânzile ar creşte numai în acest an de la 1,57 la 1,91% din PIB (...) Cred că programul cu fondul şi CE ar trebui să continue. În primul rând, normal, trebuie finalizate cu succes", a continuat Voinea.

De fapt, chiar Câţu apreciază că statul ar trebui să se preocupe mai mult de reforme în cazul întrruperii acordului ci FMI, tocmai din cauza presiunii pe care pieţele ar pune-o pe costurile de finanţare.

Cîţu argumentează poziţia din Raport arătând că programul de reformă, chiar dacă a fost monitorizat de FMI, se află cam în acelaşi stadiu ca atunci când a fost aprobat: nicio companie privatizată, sectorul public este şi mai prezent în economie, preţurile la energie sunt încă controlate. Raportul menţionează că, între timp, datoria publică a urcat de la 13% din PIB la 40% din PIB, iar PIB-ul potenţial a scăzut aproape de zero.

"Mai grav, pe tot parcursul programelor, în majoritatea cazurilor, ţintele de arierate au fost depăşite. Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la început o măsură temporară. În 2011 salariile din sectorul public au crescut cu 11% iar în 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010", se spune în raport.

Voinea a replicat arătând că reducerea deficitelor calculate pe standarde ESA nu este impactată de către arierate, întrucât în aceste calcule sunt incluse şi arieratele.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt fi accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comună a experţiilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care ar urma să fie implementate până în luna mai pentru ca înţelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

FMI a întrerupt misiunile de evaluare după luna septembrie a anului trecut, motivând că doreşte să discute bugetul pentru 2013 doar cu executivul rezultat după alegerile parlamentare din luna decembrie.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009, şi urma să fie finalizat în luna martie a acestui an.