AFP: România plonjează în incertitudine după căderea Guvernului

"Moţiuna de cenzură a fost adoptată", a declarat secretarul Parlamentului, Valeriu Zgonea, precizând că 254 de deputaţi şi senatori au votat pentru acest text şi 176 împotrivă, în timp ce numărul necesar de voturi pentru adoptarea acestuia era de 236.

Este prima dată din 1990 când un guvern român cade în urma adoptării unei moţiuni de cenzură.

"Este o onoare ca Guvernul să cadă din cauza promovării unei reforme (...) care viza anularea privilegiilor", a declarat Boc referindu-se la reforma pensiilor pe care a susţinut-o în cadrul acestui vot.

Cele două formaţiuni de opoziţie aflate la originea acestui demers, Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Uniuna Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), sprijiniţi de social-democraţi (PSD), i-au reproşat premierului că a înfiinţat un Guvern "nelegitim", constituit exclusiv din miniştri ai Partidului Democrat-Liberal (PDL).

PSD a părăsit coaliţia guvernamentală la 1 octombrie, în semn de protest faţă de demiterea unuia dintre miniştrii săi.

Decizia de a numi un nou premier revine preşedintelui Traian Băsescu, provenind la rândul său din rândurile PDL.

Analiştii nu exclud ca Băsescu să îl numească din nou pe Boc pentru formarea Guvernului, a cărui durată nu va depăşi data alegerilor prezidenţiale prevăzute în două tururi, la 22 noiembrie şi 6 decembrie.

"Deznodământul acestei crize va fi aflat odată cu rezultatele alegerilor prezidenţiale", a declarat pentru AFP Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti.

În opinia lui, chiar dacă cele trei partide de opoziţie se pun de acord asupra unui posibil premier care ar putea conduce un Guvern de tehnocraţi, Băsescu "nu este obligat să îl accepte".

"Preşedintele este cel care formează majoritatea, nu Parlamentul. El poate alege un nou premier din rândurile PDL, întrucât are prerogative constituţionale în acest sens", explicat el.

Economiştii subliniază că această cădere riscă să pună în pericol mai multe reforme iniţiate de Bucureşti în vederea reducerii cheltuielilor publice, în condiţiile în care statul este afectat de o recesiune severă.

Aceste reforme fac parte dintr-un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială privind un împrumut de 20 de miliarde de euro.

"Dacă România va avea probleme cu fondurile pentru a plăti pensiile şi salariile în sectorul public, aceasta va fi şi responsabilitatea dumneavoastră", a declarat Boc parlamentarilor înaintea votului.

Livrarea unei noi tranşe din împrumutul FMI va depinde de concluziile unei misiuni a acestei instituţii la Bucureşti începând cu 21 octombrie.

Potrivit raportului ING Bank România, căderea Guvernului riscă să "intensifice presiunile asupra monedei naţionale şi să provoace o creştere a ratei dobânzilor".

În timp ce Bucureştiul mizează pe o reluare a creşterii în 2010, cu o progresie de 0,5 la sută din PIB, ING apreciază că recesiunea s-ar putea prelungi, în timp ce şomajul ar putea trece de 10,5 la sută faţă de rata prevăzută iniţial de 7,5 la sută la sfârşitul lui 2009.

Căderea Guvernului pune sub semnul întrebării adoptarea bugetului pentru 2010, care teoretic va trebui supus aprobării Parlamentului înainte de 15 octombrie.