ANALIZĂ: Bulgarii participă la alegerile legislative de duminică fără să îşi facă prea multe iluzii

Chiar dacă a dezamăgit, partidul conservator GERB al fostului premier Boiko Borisov, are toate şansele să obţină o victorie în acest scrutin cu un singur tur, dar fără o majoritate pentru a guverna. Ultimele sondaje îl creditează cu 23 până la 25,6% din intenţiile de vot.

Partidul Socialist (PSB, fost comunist), principala forţă a opoziţiei, condus de fostul premier Serghei Stanişev, se clasează pe poziţia a doua în sondaje, cu 18 până la 22%.

"Oferta de pe piaţa politică nu corespunde cererii", constată analistul Jivko Gheorghiev de la Institutul Gallup, în opinia căruia bulgarii sunt nevoiţi să aleagă între partide împotriva cărora au manifestat în iarnă.

În acest context, charismaticul Boiko Borisov le pare unora un rău mai mic, în pofida "apucăturilor totalitariste" de care îl acuză criticii.

Absenţa alternativei se va face simţită şi în privinţa participării la vot. Până la 18% dintre alegători declară că nu vor să se prezinte la urne, iar 35% că nu s-au decis încă pe cine votează, potrivit ultimului studiu al Institutului Scala.

Dezinteresul lor a crescut în timpul campaniei, care s-a transformat într-o adevărată reglare de conturi între GERB şi socialişti, în jurul unui scandal al unor ascultări telefonice ilegale.

Partidele mari s-au arătat mai puţin elocvente în privinţa proiectelor lor vizând asanarea în Bulgaria, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană (UE), a sărăciei cronice.

"Oamenii ieşiţi în stradă s-au întors acasă, dar nu au iertat şi nici nu au uitat", a declarat recent premierul interimar Marin Raikov. "Ei aşteaptă soluţii, nu scandaluri", a avertizat el.

Ţara balcanică aplică începând din 1997 un regim de austeritate care menţine o stabilitate a finanţelor sale publice, dar în schimbul unui preţ plătit printr-un nivelul de trai foarte scăzut.

Tulburările din februarie, provocate iniţial de o adevărată explozie a cuantumului facturilor la energie electrică, s-au transformat într-o mişcare de protest, punctată de violenţe, împoriva sărăciei, şomajului şi corupţiei.

Un fapt fără precedent este că şase persoane s-au autoincendiat în cea mai intensă perioadă a protestelor, din disperare sau din revoltă, iar cinci au decedat.

- Instabilitate pe termen lung

Borisov a demisionat, pe 20 februarie, împreună cu Guvernul său, provocând alegeri anticipate, cu două luni înainte de termen.

Politologii îl suspectează că a accelerat organizarea scrutinului pentru a nu acorda multiplelor grupuri din societatea civilă, aflate la originea manifestaţiilor, timpul să se organizeze într-o mişcare politică. Revendicarea lor principală, vizând o paticipare a societăţii civile la gestionarea ţării, are puţine şanse de câştig.

Partidul minorităţii musulmane (MDL) şi extrema dreaptă (Ataka), care s-a consolidat pe fondul tulburărilor, sunt sigure, potrivit sondajelor, că vor obţine pragul de 4% necesar în vederea accesului în Parlament.

Cu excepţia PSB şi MDL, care au guvernat împreună în perioada 2005-2009, celelalte formaţiuni exclud orice coaliţie.

În acest context, şeful statului Rosen Plevneliev a evocat riscul pentru Bulgaria al unei perioade de "instabilitate pe termen lung", îndemnând partidele să susţină un "guvern legitim" cu scopul de a evita organizarea unor noi alegeri legislative.

Ţara s-a confruntat cu crize repetate după prăbuşirea regimului comunist, în urmă cu 23 de ani. Cea mai gravă, a hiperinflaţiei în 1997, a provocat prăbuşirea Guvernului socialist condus de Jean Videnov. Revenirea la calm a deschis calea aderării la UE în 2007.

Alegerile de duminică vor fi supravegheate de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care trimite o adevărată "armada" de 240 de observatori. Partide de opoziţie au solicitat efectuarea unei numărători paralele de către institutul austriac SORA, pentru evitarea riscului de falsificare.

Majoritatea partidelor s-au angajat să lupte împotriva practicii cumpărării voturilor, răspândită în continuare în ţară, care îi atrage pe cei mai nevoiaşi, mai ales pe membri ai minorităţii rome, estimată la 10 la sută din populaţie.