ANALIZĂ: Luptele pentru putere dintre Erdogan şi un cleric turc din SUA, la originea crizei din Turcia

Premierul Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 59 de ani, liderul Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, islamisto-conservator), refuză să demisioneze în contextul unui amplu scandal de corupţie în urma căruia trei membri ai Cabinetului său au demisionat. Pe fondul zvonurilor privind un complot pentru organizarea unei lovituri de stat, armata turcă - organismul care are rolul protejării Constituţiei laice a ţării - a anunţat că nu va interveni în disputele politice. Poliţia a intervenit în forţă, vineri, în Piaţa Taksim din Istanbul, pentru dispersarea a sute de manifestanţi care cereau demisia lui Erdogan. Proteste similare au avut loc şi în Ankara, precum şi la Izmir, al treilea oraş ca mărime din Turcia. Manifestanţii au scandat "Prindeţi hoţul!", cerând demisia lui Erdogan.

Trei miniştri au fost nevoiţi să demisioneze pe fondul unor acuzaţii de corupţie, iar Erdogan a efectuat o vastă remaniere guvernamentală. Comisarul UE pentru Extindere, Stefan Fule, a îndemnat Turcia, aspirantă la integrarea europeană, să trateze în mod "transparent şi imparţial" anchetele anticorupţie, după ce procurorul-general, Maummer Akkas, a declarat că există presiuni pentru blocarea unei noi etape a investigaţiei de corupţie. Procurorii anchetează presupuse transferuri ilegale de fonduri în Iran şi acte de corupţie pentru accelerarea unor proiecte de construcţie.

Analiştii cred că la originea crizei politice din Turcia este o luptă pentru putere între partidul lui Recep Erdogan şi un influent imam turc din SUA, Fethullah Gulen, care are mulţi simpatizanţi în structurile de poliţie şi în justiţia turcă. Gulen este fondatorul şi liderul mişcării Hizmet, o organizaţie din curentul islamului modern.

Imamul Fethullah Gülen, care acum are 73 de ani şi trăieşte în Pennsylvania (SUA), a fondat mişcarea Hizmet (Serviciul), în anii 1970. Gulen s-a mutat în Statele Unite în anul 1999, dat fiind că era cercetat în Turcia pentru "activităţi antilaice". Potrivit AFP, organizaţia sa se remarcă printr-o reţea de şcoli prezentă în peste 100 de ţări, un sistem prin care este promovată cultura turcă în lume. De asemenea, mişcarea Hizmet deţine posturi de televiziune şi cotidianul cu cel mai mare tiraj din Turcia, Zaman. Reţeaua are milioane de membri şi o foarte mare influenţă în mediile de afaceri, în poliţie şi în magistratură. Numeroase personalităţi politice din Turcia sunt considerate ca fiind apropiaţi ai imamului Fethullah Gülen, inclusiv preşedintele Abdullah Gül şi vicepremierul Bülent Arinç.

De la victoria Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării în alegerile parlamentare din anul 2002, mişcarea Hizmet, care are aceeaşi platformă politică religioasă şi conservatoare, a fost unul dintre principalii aliaţi ai premierului Erdogan. Însă, de câţiva ani, între cele două grupuri politice au apărut divergenţe. În cursul protestelor antiguvernamentale din iunie 2013, preşedintele Abdullah Gül şi vicepremierul Bulent Arinç, precum şi cotidianul Zaman au avut o atitudine de reconciliere faţă de manifestanţi, spre deosebire de abordarea fermă a lui Recep Erdogan.

Potrivit Agenţiei France-Presse, ruptura a apărut în noiembrie, când Guvernul Erdogan a anunţat intenţia de a desfiinţa şcolile private foarte populare în Turcia ("dershan"), gestionate de mişcarea Hizmet.