ANALIZĂ: UE, în ofensivă diplomatică pentru a înfrunta criza migraţiei

Atentatul sinucigaş sângeros de sâmbătă, de la Ankara - soldat cu 99 de morţi -, a încetinit nişte negocieri deja dificile, însă cooperarea Turciei a devenit urgentă pentru şefii de stat şi de guverne, reuniţi joi într-un nou summit pe tema imigraţiei.

Această ţară, limitrofă Siriei devastate de război, a "devenit poarta de intrare a sute de mii de refugiaţi în Europa", subliniază preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker. "UE are nevoie de Turcia, iar Turcia de UE", a declarat miercuri vicepreşedintele CE Frans Timmermans, la sosirea în Turcia, în vederea unor negocieri.

Un acord cu Turcia - cu "concesii" pentru a o convinge - "are sens doar dacă reduce efectiv fluxul de migranţi", a subliniat preşedintele Consiliului European Donald Tusk, care prezidează summitul de joi.

"Principalul lucru pe care li-l cerem este să continue să primească refugiaţi, cu ajutorul nostru", subliniază un diplomat. Peste două milioane de sirieni s-au refugiat deja pe teritoriul turc.

Zonă de securitate

Între "concesii", în afară de un ajutor financiar deja propus, eurpenii au vrut să dea dovadă de bună voinţă şi să accepte să discute despre "zona de securitate" pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că şi-o doreşte de-a lungul frontierei cu Siria.

"Este o adevărată dilemă, iar intervenţia Rusiei şi Iranului îngreunează situaţia şi mai mult", îşi exprimă îngrijorarea un oficial european de rang înalt, care spune că se îndoieşte de fiabilitatea acestui "sanctuar", pe care Rusia îl respinge în mod oficial.

Ca stimulent, europenii sunt, de asemenea, pregătiţi să discute despre o "liberalizare" a regimului de vize pentru turcii care călătoresc în UE, în pofida faptului că subiectul provoacă "transpiraţii reci în anumite state", potrivit unui diplomat.

Turcia, unde urmează să se ducă duminică Angela Merkel, nu va monopoliza, însă, dezbaterile de joi.

Şefii de stat îşi vor exprima, de asemenea, "îngrijorările cu privire la atacurile ruseşti contra opoziţiei siriene şi civililor" în Siria, ţara a cărei situaţie dramatică este sursa principală a valurilor de refugiaţi către Europa, potrivit unui proiect cu concluziile summitului, citit de AFP.

În pofida faptului că au disensiuni cu privire la rolul pe care-l poate juca preşedintele sirian Bashar al-Assad într-o tranziţie politică, europenii îşi vor reafirma consensul asupra faptului că "nu poate exista pace durabilă în Siria" sub regimul actual.

"De la vorbe la fapte"

Summitul va aminti totodată cooperarea pe care UE vrea să o instaureze cu ţările de pe "ruta Balcanilor", pe unde vin refugiaţii, şi, mai departe, cu Africa.

"Există un consens foarte puternic asupra aplicării principiului «more for more» (mai mult pentru mai mult) relaţiei cu ţările africane", declară un diplomat european. Mai pe înţeles, dacă vor ajutoare suplimentare, aceste ţări este necesar să faciliteze mai mult repatrierea pe teritoriul lor a cetăţenilor lor expulzaţi de către UE, în cazul în care aceştia nu obţin statutul de refugiat.

Subiectul se afla în centrul Summitului de la Valletta, la care vor participa statele membre UE şi ţări africane, în Malta, în perioada 11-12 noiembrie. În acest sens, CE îi va trage la răspundere pe liderii statelor membre care nu au contribuit încă la noul fond de urgenţă pentru Africa.

Ele nu şi-au respectat promisiunea nici în privinţa unei contribuţii, în valoare de cel puţin 500 de milioane de euro, destinate agenţiilor ONU care se ocupă de refugiaţi în ţările vecine Siriei.

Statele UE "trebuie să treacă de la vorbe la fapte", a îndemnat miercuri CE, solicitându-le să furnizeze Agenţiei europene însărcinate cu frontierele externe (FRONTEX) mijloacele necesare pentru a-şi îndeplini misiunea.

Frontex, pe care CE vrea să o transforme într-un adevărat "corp european" de grăniceri, a cerut să i se pună la dispoziţie 775 de persoane. Statele membre, care urmează să-şi reafirme joi voinţa de a consolida Agenţia, au promis, pentru moment, abia 50.