Arestarea preventivă a lui Dominique Strauss-Kahn, prelungită cu 24 de ore

Strauss-Kahn a fost audiat marţi, pe parcursul întregii zile, de către anchetatori din cadrul poliţiei judiciare însărcinaţi cu cazul Carlton, într-o cazarmă a Jandarmeriei din Lille (nord), unde a fost convocat şi plasat în arest preventiv cu puţin înainte de ora locală 9.00 (10.00, ora României).

Cei trei judecători de instrucţie au venit marţi seara la cazarmă pentru a-l anunţa pe fostul director FMI cu privire la prelungirea arestării preventive şi au plecat după aproximativ o oră, potrivit unei surse apropiate dosarului.

De obicei, magistraţii notifică prelungirea arestării preventive înainte de scurgerea primelor 24 de ore, dar această perioadă suplimentară de arest preventiv curge după trecerea primelor 24 de ore, în acest caz începând de miercuri, de la ora locală 9.00.

În acest tip de caz, arestarea preventivă poate dura teoretic până la 96 de ore.

La finalul arestării sale preventive, Strauss-Kahn poate fi eliberat fără să fie pus sub urmărire sau poate fi trimis în faţa judecătorilor, care pot, de asemenea, să îl convoace ulterior.

Citeşte şi: Dominique Strauss-Kahn, plasat în arest preventiv la Lille, într-un dosar de proxenetism

Strauss-Kahn, în vârstă de 62 de ani, este interogat în legătură cu petreceri libertine la care ar fi luat parte, mai ales la Paris şi Washington, cu scopul de a stabili dacă ştia că femeile care participau la aceste petreceri erau prostituate.

Mai multe deplasări ale acestora au fost organizate şi finanţate de doi antreprenori din regiunea Lille, Fabrice Paszkowski, directorul unei companii de echipamente medicale, şi David Roquet, fost director al unei filiale a grupului de construcţii Eiffage.

În total, opt persoane au fost inculpate în acest caz, între care trei membri din conducerea hotelului Carlton din Lille, un avocat şi un ofiţer superior din cadrul poliţiei locale, comisarul Jean-Christophe Lagarde.

Ultima dintre aceste deplasări a avut loc între 11 şi 13 mai, în capitala americană, înaintea arestării lui DSK în cazul Sofitel din New York. În acest caz, în care camerista Nafissatou Diallo îl acuza pe DSK de agresiune sexuală, acuzaţiile penale au fost abandonate de justiţia americană.

Însă cazul Sofitel, iar ulterior cazul Carlton, au pus capăt ambiţiilor prezidenţiale în Franţa ale fostului ministru socialist al Finanţelor, în perioada 1997-1999, favorit în sondaje până la izbucnirea scandalului, care l-a costat postul de la FMI.