Denis Prokopenko, comandantul Batalionului Azov, ucraineanul pe care Moscova îl vrea mort mai mult decât pe Zelenski. Soţia lui nu stă degeaba

Nu a dat salutul militar, doar pentru că cei din Regimentul Azov nu o fac niciodată: nici măcar nu i-a făcut-o preşedintelui Zelensky, pe care nu l-a iubit niciodată, când i s-a acordat Crucea Erou Ucraineană. Din interiorul oţelăriei Azovstal, a stat în faţa telefonului mobil şi a vorbit calm: „Comandamentul superior militar a dat ordin să salveze vieţile soldaţilor garnizoanei noastre. Şi să nu mai apere pe Mariupolul”.

Un bandaj mare pe braţul drept, cel stâng umflat, în spatele ultimului subsol Azovstal, predarea locotenentului colonel Denis Prokopenko s-a făcut cu un videoclip pe Telegram. Ultimul care a renunţat, după adjunctul său Sviatoslav „Kalina” Palamar, care înregistrase un mesaj video cu o zi înainte. Ultimul care iese, aşa cum se cuvine unui comandant. „Luat din oţelărie într-un vehicul blindat special, pentru că locuitorii din Mariupol îl urăsc şi au vrut să-l omoare pentru numeroasele sale atrocităţi”, au informat ruşii.

Katerina a lansat petiţie pe net

Nimeni nu ştie dacă se va întoarce vreodată: Moscova îl vea mort, spune soţia sa Katerina, în vârstă de 27 de ani, care a lansat o petiţie web. pentru a-l salva pe el şi pe tovarăşii săi. Nu se amăgeşte prea mult: face parte din Regimentul Azov de când a luat viaţă, în 2014. Avea doar 22 de ani. În 8 ani, a luptat cu forţa ruşilor, adesea răspunzându-le. Îi urăşte pentru istoria familiei: bunicul său a murit luptând cu Stalin, în Finlanda, în timpul invaziei sovietice din al Doilea Război Mondial. Şi se aşteptase întotdeauna ca Helsinki să se alăture NATO: după 24 februarie, a fost printre cei mai vocali susţinători ai unei zone de excludere a zborului şi a intervenţiei directe a Alianţei în Ucraina.

Licenţă în studii germane

Este un fanatic al luptei, cu o diplomă în studii germane şi un expert în toate amintirile hitleriene posibile. A predat engleza câţiva ani, apoi s-a înrolat. În cadrul Azov, în 3 ani a devenit punctul de referinţă numărul 1 şi ideologic. Nu se simte învins, „cu rezistenţa noastră am permis armatei ucrainene să se înarmeze”. Şi în 82 de zile s-a obişnuit cu gândul să nu iasă cu viaţă: „Când comandi o divizie există întotdeauna un risc. În război nu există planuri sau operaţiuni sigure. Este necesar doar să înţelegem dacă toate riscurile au fost calculate, dacă planul B este funcţional. Poate de aceea războiul este o artă, şi nu o ştiinţă”.

Negociatorul rus şi şeful Comisiei pentru afaceri internaţionale a Dumei, Leonid Sluţki, a negat deschiderea posibilităţii unui schimb de prizonieri între luptătorii din Batalionul Azov şi oligarhul pro-rus Medvedchuk. „Părerea mea nu s-a schimbat: nu ar trebui să existe schimburi cu luptătorii Azov, care sunt interzişi în Federaţia Rusă, iar soarta lor ar trebui să fie decisă de instanţă”, a scris el într-o postare pe Telegram, preluată de la agenţia Tass.