Geert Wilders şi Marine Le Pen discută la Haga formarea unei alianţe în vederea alegerilor din 2014

Le Pen era aşteptată în jurul orei locale 11.00 (12.00, ora României) la Haga de către gazda sa, Geert Wilders, un deputat olandez cunoscut pentru poziţiile sale antiislam.

Programul lui Marine Le Pen prevede o vizită în Camera Inferioară a Parlamentului olandez, pentru a asista la o dezbatere, apoi o masă de prânz cu Wilders într-un loc care nu a fost dezvăluit. O conferinţă de presă comună urmează să aibă loc în cursul după-amiezii.

Marine Le Pen şi Geert Wilders, care s-au întalnit deja, în aprilie, la Paris, intenţionează să formeze o alianţă pentru alegerile europene.

Ei doresc să unifice mai multe voci eurosceptice din Parlamentul European în vederea constituirii unui grup politic capabil să se facă auzit la nivel continental.

Pentru a constitui un grup politic, cei doi lideri au nevoie de 25 de deputaţi aleşi, dintr-un total de 766, din cel putin un sfert dintre statele membre UE.

Apartenenţa la un grup politic aduce numeroase avantaje oferite de Parlament, şi anume colaboratori, secretariat, birouri, săli de reuniuni, servicii de traducere, buget pentru comunicare, precum şi acordare de timp pentru luări de cuvânt proporţional cu dimensiunea grupului.

Deşi numărul aleşilor eurosceptici va fi, cu siguranţă, mai mare de 25 după alegerile europarlamentare din mai 2014, totuşi nu este sigur că ei vor fi capabili să se coalizeze, extrema dreaptă europeană fiind foarte fragmentată.

Wilders a încercat să încingă spiritele vineri, oferind asigurări, scandalizat, că preşedinta Parlamentului olandez l-a anunţat că va refuza să o "salute" pe Le Pen.

Preşedinta Parlamentului, Anouchka van Miltenburg, o liberală din cadrul partidului premierului Mark Rutte, a reacţionat prin intermediul purtătorului său de cuvânt, anunţând că nu este datoria ei să o "primească" pe Le Pen.

"Preşedintele nu-i primeşte decât pe invitaţii Camerei (...). Le Pen nu este invitata Camerei, ci a lui Wilders", a declarat purtătorul său de cuvânt.

Singurul grup eurosceptic din Parlamentul European este EFD (Europa Libertăţii şi Democraţiei), condus de britanicul Nigel Farage. Cu 32 de deputaţi, acest grup are o pondere politică neînsemnată.

Grupul dorit de Le Pen şi Wilders ar putea include, de asemenea, Vlaams Belang belgian, Liga Nordului italiană, Alternativa pentru Germania (AfD) şi Partidul Libertăţii (FPÖ) austriac.

Însă Le Pen şi Wilders au exclus asocierea, de exemplu, cu formaţiunea ungară Jobbik şi alţi deputaţi naţionalişti slovaci, români şi bulgari, acuzaţi de derive rasiste.

În schimb, britanicii din UKIP, conduşi de Nigel Farage şi pe care se bazează EFD, nu vor să audă de alianţa propusă de Wilders, considerând că unele poziţii ale acestuia sunt exagerate.

Un studiu privind ieşirea din UE

PVV (patru eurodeputaţi în prezent) şi FN (trei eurodeputaţi) împărtăşesc numeroase poziţii comune, mai ales în domeniile imigraţiei şi protecţionismului, însă Wilders, pro-Israel, ar putea avea probleme de principiu cu antisemitimsul lui Jean-Marie Le Pen, tată lui Marine şi fondator al FN.

Geert Wilders a anunţat marţi că a solicitat unei agenţii britanice, în opinia sa "independente", să calculeze care ar fi consecinţele economice ale Olandei în cazul unei eventuale retrageri din Uniunea Europeană. El speră că raportul va fi defintivat la "începutul anului 2014".

Potrivit cotidianului economic olandez NRC Handelsblad, studiul a fost solicitat agenţiei Capital Economics, care deja i-ar fi oferit asigurări lui Wilders să "fie convins" că acesta "îi va arăta că o ieşire (din UE) ar fi avantajoasă pentru Olanda".

PVV a mai solicitat, la sfârşitul anului 2011, o anchetă privind renunţarea de către Olanda la moneda euro. Agenţia londoneză căreia i-a fost încredinţată întocmirea raportului, deschis eurosceptică, a conshis în martie 2012 că adoptarea monedei euro a cauzat prejudicii Olandei.

Wilders a făcut apel atunci la un referendum privind revenirea la gulden, moneda Olandei înainte de adoptarea euro.