Joe Biden merge în Cipru pentru a discuta despre reunificare şi criza ucraineană

Măsuri de securitate consolidate au fost întreprinse pentru cea de-a doua vizită a unui vicepreşedinte american în insulă de la sosirea lui Lyndon Baines Johnson în 1962, la doi ani după independenţa acestei fostei colonii britanice.

Problema sancţiunilor europene împotriva Rusiei, pe fondul crizei ucrainene, ar trebui discutată în timpul vizitei lui Biden în această ţară membră a Uniunii Europene din 2004, dar apropiată istoric de Moscova.

Energia va fi, de asemenea, pe agenda discuţiilor, importante rezerve de gaz descoperite recent în largul insulei atrag atenţia UE, care încearcă să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc.

Biden se va întâlni joi cu preşedintele cipriot grec Nicos Anastasiades şi omologul său cipriot turc Dervis Eroglu la Nicosia, ultima capitală divizată a Europei, pentru a discuta despre negocierile desfăşurate sub egida ONU în vederea unei reunificări a insulei divizate.

Nu se ştie dacă Biden se va întâlni cu cei doi preşedinţi împreună sau separat.

Ciprul este împărţit în două de la invazia părţii de nord de către Turcia în iulie 1974, ca reacţie la o lovitură de stat comisă de naţionaliştii ciprioţi greci pentru alipirea insulei la Grecia.

O primă tentativă de reunificare a eşuat în 2004 - ciprioţii greci refuzând condiţiile prin referendum - iar negocierile sub egida ONU au rămas fără rezultat, după care au fost întrerupte în 2012.

Discuţiile directe între nord şi sud au fost reluate la 11 februarie sub egida ONU şi graţie sprijinului Statelor Unite.

Presa cipriotă a anunţat că Biden se va întâlni cu Eroglu în partea de nord a insulei, în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN, recunoscută doar de Turcia).

Vicepreşedintele va încuraja măsurile care vizează restaurarea încrederii între cele două părţi ale insulei, potrivit agenţiei de presă oficiale cipriote CNA.

Una dintre aceste măsuri ar fi autorizarea experţilor de a merge la Varosha, fost centru comercial şi turistic din estul insulei aflat sub administraţia turcă.

Rolul jucat de Moscova în Ucraina va plana fără îndoială asupra acestei vizite care are loc, potrivit unui oficial de rang înalt american, "într-un moment complicat şi dificil pentru Europa".

Problema noilor sancţiuni europene împotriva Moscovei este un subiect foarte sensibil la Nicosia, unde depozitele investitorilor ruşi în băncile cipriote reprezintă miliarde de euro.

Guvernul de la Nicosia şi-a exprimat ostilitatea faţă de sancţiunile economice împotriva Rusiei, care "ar distruge economia" ţării în convalescenţă după o gravă criză financiară, potrivit ministrului cipriot al Afacerilor Externe, Ioannis Kasoulides.

Biden a subliniat înaintea vizitei sale că Washingtonul "ştie" şi "înţelege vulnerabilitatea Ciprului faţă de activităţile economice şi presiunile ruse".

El a menţionat, de asemenea, că ciprioţii au acceptat recent sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei în cadrul Uniunii Europene.

Dar el a adăugat că în cazul unor noi sancţiuni - şi Washingtonul a ameninţat deja Moscova cu măsuri suplimentare dacă Rusia încearcă să perturbe alegerile ucrainene prevăzute pentru această săptămână - ar putea fi găsită o soluţie pentru a nu "aduce prejudicii" Ciprului.

Rezervele de gaz neexploatate ale insulei ar urma să fie un alt punct-cheie de discuţii, UE căutând alternative la gazul rusesc, care acoperă un sfert din nevoile sale, şi de care Moscova se foloseşte ca mijloc de presiune.

Recenta descoperire a unor importante rezerve de gaz în largul Ciprului a redat speranţa economiei insulei şi accelerează negocierile de pace între nord şi sud.

Turcia vecină reprezintă în acelaşi timp un potenţial client important şi un punct de trecere privilegiat către Europa - dar imposibil fără un acord care să pună capăt diferendului cu Ciprul.