Liderii din Serbia şi Kosovo, supuşi presiunilor, la Bruxelles, pentru normalizarea relaţiilor

Însă rezultatul reuniunii - la care sunt prezenţi premierii din Serbia şi Kosovo Iviţa Dacici şi Hashim Thaçi - este marcat de incertitudine.

Discuţiile continuau în cursul serii în biroul lui Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

Luni, preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolici, se declara sceptic în legătură cu încheierea unui acord în vederea normalizării relaţiilor cu Kosovo. "Declaraţiile lipsite de flexibilitate ale liderilor de la Priştina nu ni se par deloc încurajatoare", a spus Nikolici. "Dacă ni se spune să venim la negocieri cu condiţia de a accepta prevederile Constituţiei kosovare, acest lucru sugerează că trebuie să renunţăm la ideile noastre, ceea ce nu vrem", a adăugat Nikolici.

Sâmbătă, vicepremierul sârb Aleksandar Vucici a cerut Uniunii Europene şi comunităţii internaţionale să nu permită ca ţara sa să fie "umilită şi distrusă" în dialogul privind normalizarea relaţiilor cu Kosovo. "Noi vom face compromisuri pentru că acestea sunt importante pentru viitorul Serbiei, dar aceste compromisuri sunt limitate. De aceea, cerem Uniunii Europene, Statelor Unite şi altor actori internaţionali, Rusiei, să arate clar că nu vor permite umilirea şi distrugerea Serbiei", a declarat Aleksandar Vucici. Liderii sârbi şi kosovari urmează să se întâlnească pe 2 aprilie la Bruxelles.

"Cerem ca Serbiei să nu îi se ceară să accepte propria distrugere", a adăugat Vucici, sugerând că UE ar favoriza Priştina în cadrul negocierilor.

Dialogul dintre Belgrad şi Priştina, iniţiat în 2011, se referă în principal la organizarea localităţilor kosovare în care etnicii sârbi sunt majoritari. Belgradul cere crearea unei asociaţii a localităţilor majoritare sârbe care să dispună de "prerogative executive" în materie de siguranţă publică şi justiţie. Priştina respinge propunerea.