Liderii occidentali îi cer lui Muammar Kadhafi să plece pentru a evita un ultim carnagiu

Washingtonul şi alte capitale s-au declarat preocupate de epoca post-Kadhafi, odată cu deschiderea unei perioade de incertitudine privind viitorul democratic al Libiei, în timp ce oficialii arabi se îngrijorează pentru integritatea sa teritorială.

"Mişcarea împotriva regimului Kadhafi a atins un punct de unde nu mai poate da înapoi. Tripoli se eliberează din mâna tiranului" după 42 de ani de regim, a declarat preşedintele Barack Obama, aflat în vacanţă în nord-estul Statelor Unite.

Obama le-a cerut rebelilor să păstreze instituţiile statului şi să caute o tranziţie către democraţie care să fie "justă şi să includă tot poporul libian".

În Franţa, ţară care a fost avangarda, împreună cu Marea Britanie în lupta împotriva regimului libian, preşedintele Nicolas Sarkozy le-a cerut combatanţilor pro-Kadhafi să înceteze "imediat" focul şi a condamnat "apelurile iresponsabile şi disperate" ale colonelului libian de continuare a luptelor.

El l-a invitat, de asemenea, pe Mahmoud Jibril, premierul rebelilor libieni, să vină în Franţa miercuri în timp ce Parisul a propus o reuniune a Grupului de Contact privind Libia, săptămâna viitoare.

La rândul său, premierul britanic David Cameron i-a cerut colonelului Kadhafi să "oprească luptele fără condiţii".

"Regimul său se prăbuşeşte şi bate în retragere", a declarat premierul care s-a întors din vacanţă pentru a organiza, luni, o reuniune de urgenţă.

"Vor fi fără nicio îndoială zile dificile. Nicio tranziţie nu este uşoară şi fără ciocniri", a afirmat el. "Dar în prezent, primăvara arabă este la un pas (...) de libertate şi democraţie şi poporul libian este mai aproape de visul său privind un viitor mai bun", a apreciat Cameron.

La Bruxelles, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton a considerat că asistăm la sfârşitul regimului. "Îi cer lui Kadhafi să părăsească puterea imediat şi să evite vărsarea de sânge", a declarat ea.

"Libia intră într-o nouă epocă (...) este timpul să lanseze un proces de tranziţie către o nouă Libie în care principiile democratice, de justiţie şi drepturile omului să fie respectate pe deplin", a adăugat ea.

Avansarea insurgenţilor a fost facilitată de sprijinul militar al NATO, care a anticipat o "prăbuşire a regimului".

Şeful Guvernului italian Silvio Berlusconi i-a cerut colonelului Kadhafi, fostul său aliat, să se predea pentru a-şi "scuti poporul de noi suferinţe", în timp ce ministrul italian de Externe, Franco Frattini, vede deja "perspective mari" pentru întreprinderile italiene, în special în sectorul petrolier.

Germania, care s-a ţinut la distanţă de intervenţia occidentală, i-a cerut lui Kadhafi să renunţe la putere pentru "a exista o schimbare paşnică şi democratică de guvern".

Rusia, care a criticat NATO, a declarat că se aşteaptă la un transfer "iminent" de putere către rebeli.

"Sperăm că acest lucru va pune capăt carnagiului între libieni". "Un proces politic (...) urmează imediat după încheierea ostilităţilor", potrivit Ministerului de Externe.

De partea musulmană, Organizaţia pentru cooperare islamică (OCI), care regrupează 57 de ţări, a felicitat poporul libian pentru "reuşita revoluţiei sale" şi a cerut Libiei să îşi păstreze unitatea şi integritatea teritorială.

Liga Arabă şi-a exprimat dorinţa ca guvernul rebel să "reuşească să ducă la bun sfârşit o nouă epocă şi să păstreze integritatea regională a Libiei, precum şi suveranitatea şi independenţa sa".

China, care are interese economice importante în Libia, a declarat luni că "respectă alegerea poporului libian".

"China speră o revenire rapidă a stabilităţii în Libia", a declarat Ministerul de Externe.

Plecarea din Libia a colonelului Muammar Kadhafi a fost evocată dar Africa de Sud, care joacă un rol de mediator african, a dezminţit că a trimis un avion în căutarea lui.

Unul dintre rarii aliaţi ai liderului libian, preşedintele venezuelan Hugo Chavez, a acuzat occidentalii că "distrug Tripoli cu bombele lor" şi că vor "să controleze ţara şi bogăţiile acesteia".