Miniştrii de Interne UE discută planul de acţiune cu Turcia după închiderea rutei din Balcani

Însă, potrivit unor diplomaţi, preşedintele Uniunii Europene Donald Tusk lucrează în continuare, împreună cu Ankara, la propunerile prezentate de Turcia, înainte ca acestea să fie discutate de către statele membre UE.

Aceste propuneri-şoc prezentate de către Turcia luni, la Bruxelles, în cadrul unui summit cu UE, ar urma să se afle în centrul discuţiilor miniştrilor de Interne în cea de a doua zi a reuniunii, vineri.

Partea cea mai spectaculoasă a schiţei de acord UE-Turcia - contestată de către ONG-uri şi care nu este acceptată de toţi Cei 28 - ar prevedea ca Ankara să accepte readmisia pe teritoriul său a tuturor migranţilor care ajung în mod clandestin în Grecia, inclusiv a sirienilor care fug de războiul care le devastează ţara.

În schimb, europenii s-ar angaja ca pentru fiecare sirian reprimit de Ankara să transfere un refugiat sirian din Turcia către teritoriul UE.

Ankara a cerut Bruxellesului, de asemenea, o dublare - de la trei la şase miliarde de euro - a valorii ajutorului promis de către Uniune şi destinat găzduirii celor aproximativ 2,7 milioane de sirieni care se află deja pe teritoriul turc.

Turcia a solicitat totodată ridicarea "până în iunie" a vizelor impuse de către statele membre Schengen cetăţenilor săi. Ea reclamă în acelaşi timp o accelerare a negocierilor în vederea aderării la blocul european.

Liderii europeni urmează să studieze şi să finalizeze planul de acţiune cu Turcia - menit să "schimbe datele" problemei migraţiei - până la viitorul summit, prevăzut în perioada 17-18 martie, la Bruxelles.

"Ruta din Balcani nu mai există"

Ruta din Balcani a fost închisă miercuri, după ce Slovenia a decis să nu mai lase refugiaţi să-i tranziteze teritoriul, o măsură menită să descurajeze migranţii să plece către Europa, dar care sporeşte riscul unei crize umanitare în Grecia.

"Ruta (din Balcani) a imigraţiei clandestine nu mai există", şi-a exprimat satisfacţia premierul sloven Miro Cerar, a cărui declaraţie a fost reluată de Croaţia şi Serbia.

Începând de luni, Macedonia nu a mai lăsat să intre pe teritoriul său niciun migrant dinspre Grecia.

"Mulţumesc ţărilor din Balcanii de Vest pentru că au pus în aplicare o parte a strategiei globale UE în gestionarrea crizei migraţiei", a declarat preşedintele UE Donald Tusk.

Cu excepţia unor cazuri "umanitare", de-acum sunt autorizaţi să intre în ţările respective numai migranţii care doresc să ceară azil în acestea - o infimă minoritate în rândul celor aproximativ 850.000 de persoane care au debarcat pe insulele greceşti anul trecut, după ce au plecat de pe coastele turce, cu scopul de a ajunge în nordul Europei, în principal în Germania.

Începând din vară a fost creat un coridor, folosit de către azilanţi, de-a lungul acestui itinerar. Însă, în urma seriei de restricţii impuse în ultimele săptămâni la frontiere - începând din Macedonia şi până în Austria - numărul migranţilor primiţi s-a redus deja.

"Îi descurajăm pe oameni să plece către Europa. Nu vor mai fi lăsaţi să treacă, un lucru care a atras un număr tot mai mare de migranţi", a declarat şeful diplomaţiei austriece Sebastian Kurz, după ce Slovenia şi-a anunţat decizia.

O consecinţă imediată a fost faptul că între 1.500 şi 2.000 de migranţi erau blocaţi miercuri în Serbia, de unde nu-şi puteau continua drumul, potrivit misiunii Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

40.000 de migranţi blocaţi în Grecia

Ungaria a anunţat o suplimentare a trupelor la frontierele unde a instalat deja sârmă ghimpată, către Serbia şi Croaţia. Starea de "criză a migraţiei" - aflată în vigoare de mai multe luni în regiunile de frontieră tranzitate vara trecută de mii de migranţi - a fost extinsă la nivel naţional de către Guvernul lui Viktor Orban.

Miercuri, la Strasbourg, eurodeputaţi din toate formaţiunile au criticat extrem de dur proiectul de acord UE-Turcia, acuzându-i pe liderii europeni că au "cedat şantajului" Ankarei.