Osama ben Laden, de la inamicul public numărul unu la argument electoral pentru Barack Obama

De când a început să îşi apere bilanţul în vederea alegerilor prezidenţiale din 6 noiembrie, Obama aminteşte sistematic raidul comandoului care, la ordinele sale, l-a ucis pe liderul Al-Qaida la 2 mai 2011 în ascunzătoarea sa din Abbottabad, în Pakistan.

Echipa sa de campanie a difuzat vineri o înregistrare video în care fostul preşedinte Bill Clinton salută "decizia cea mai dificilă şi mai onorabilă" luată de succesorul său în pofida riscurilor politice pe care le-a presupus aceasta.

Acest spot aminteşte, de asemenea, că prezidenţiabilul republican Mitt Romney s-a opus odinioară ideii de a "răscoli cerul şi pământul şi de a cheltui miliarde pentru a captura o singură persoană".

La 18 aprilie, Obama sublinia că, "pentru prima dată în ultimii nouă ani, nu mai sunt americani care luptă în Irak. Ne-am concentrat eforturile asupra teroriştilor care au atacat într-adevăr la 11 septembrie. Al-Qaida este mai slabă ca niciodată şi, graţie formidabililor noştri soldaţi, Osama ben Laden nu mai este pe această lume (...) Iar aceasta este o schimbare".

Vicepreşedintele Joe Biden, a folosit, joi la New York, o formulă şi mai semnificativă: "dacă ar trebui să rezumăm pe un autocolant ce a făcut el pornind de la ce am moştenit, ar fi simplu: Osama ben Laden este mort, iar General Motors în viaţă".

Democraţii câştigă teren într-un domeniu în care adeseori au fost vulnerabili. Tentativa lui Jimmy Carter de a obţine un al doilea mandat în 1980 a fost subminată de criza ostaticilor din Iran, în timp ce John Kerry, în 2004, a suferit atacuri din partea echipei lui Bush pentru presupusa sa incompentenţă de a conduce o ţară aflată în război.

Romney a încercat şi el să folosească această tematică, acuzându-l pe Obama că "s-a scuzat în numele Statelor Unite" în străinătate şi că a "lăsat baltă Israelul" în faţa Iranului.

Obama a răspuns sec în decembrie: "întrebaţi-i pe Osama ben Laden şi pe cei 22 de lideri ai Al-Qaida din 30 care au fost scoşi din joc dacă sunt îngăduitor".

La începutul lui februarie, într-un sondaj publicat de Washington Post, 56 la sută dintre persoanele intervievate susţineau că au încredere în Obama în privinţa ameninţării teroriste, faţă de 36 la sută care credeau că Romney este mai competent în acest dosar.

"Toate datele disponibile par să arate că preşedintele Obama este judecat favorabil de public în materie de securitate naţională. Moartea lui ben Laden este unul dintre motive, dar nu singurul", remarcă Thomas Mann, de la institutul Brookings.

El susţine că se îndoieşte că alegătorii se hotărăsc pe baza acestei singure probleme, "având în vedere circumstanţele economice dificile". Dar Obama "a reuşit să neutralizeze un subiect care în trecut le-a servit mai ales republicanilor", afirmă el.

Rick Nelson, de la grupul de reflecţie CSIS, consideră, de asemenea, că securitatea naţională nu va fi principalul subiect de dezbatere până în noiembrie.

"Dar până la urmă, preşedintele a trebuit să ia decizia de a lansa o misiune foarte dificilă şi riscantă pentru a merge la Abbottabad şi a-l ucide pe ben Laden", afirmă el, "iar el s-ar putea folosi în continuare de acest lucru pentru a arăta cât de puternic poate fi în privinţa securităţii naţionale".

Echipa lui Romney, chiar dacă l-a acuzat joi pe Obama că a lăsat aliaţii Statelor Unite "vulnerabili şi izolaţi", îşi concentrează atacurile pe bilanţul economic.

"Tot economia (este importantă) şi noi nu suntem proşti", a declarat marţi Romney, reluând aproape cuvânt cu cuvânt sloganul democrat care, de la sfârşitul lui 1992 simbolizează înfrângerea în alegerile prezidenţiale a republicanului George Bush senior, câştigător al războiului din Golf cu 18 luni înainte.