Parlamentul britanic acuză Londra şi Bruxellesul că au intrat ca "somnambulii" în criza din Ucraina

Marea Britanie şi Uniunea Europeană (UE) au fost acuzate de o "interpretare eronată catastrofală" a semnalelor date de Kremlin înainte de criza din Ucraina, de către o comisie a Camerei Lorzilor, care apreciază vineri că Europa a intrat ca o "somnambulă" în această criză, relatează BBC News online.

704 afișări
Imaginea articolului Parlamentul britanic acuză Londra şi Bruxellesul că au intrat ca "somnambulii" în criza din Ucraina

Parlamentul britanic acuză Londra şi Bruxellesul că au intrat ca "somnambulii" în criza din Ucraina (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

UE nu şi-a dat seama de ostilitatea adâncă a ruşilor faţă planurile sale de a se apropia de Ucraina, critică raportul Comisiei.

Aceste critici extrem de dure apar în contextul în care preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au vorbit despre criză, într-o conferinţă de presă comună pe care au susţinut-o la Paris.

Premierul britanic David Cameron a încercat să minimizeze impactul acuzaţiilor, afirmând că vina pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina "revine absolut egal (preşedintelui rus) Vladimir Putin şi Rusiei".

- Prost echipate

Comisia critică Marea Britanie pentru că nu a fost "suficient de activă sau vizibilă" în abordarea situaţiei din Ucraina. Lorzii condamnă totodată reducerile de la Foreign Office, care au condus, în opinia lor, la diminuarea numărului de experţi ruşi de la minister şi la acordarea unei importanţe reduse analizelor. Tendinţe similare în cadrul ministerelor statelor membre UE le-au lăsat prost echipate în a formula un "răspuns autorizat" faţă de criză, se arată în raport.

Relaţia UE cu Moscova s-a bazat pe "premiza optimistă" potrivit căreia Rusia era pe cale să devină o ţară democratică, se subliniază în document. Rezultatul, apreciază lorzii, a fost un eşec în evaluarea profunzimii ostilităţii ruseşti faţă de deschiderea, în 2013, de către Bruxelles, a negocierilor în vederea încheierii Acordului de Asociere UE-Ucraina.

Cameron a respins, de asemenea, acuzaţiile potrivit cărora Marea Britanie a intrat ca o "somnambulă" în criza din Ucraina. "Ceea ce este necesar să facem acum este să le transmitem cel mai puternic mesaj posibil lui Putin şi Rusiei că ceea ce s-a întâmplat este inacceptabil". "Aceste armistiţii trebuie să dureze, iar dacă nu, vor exista şi mai multe consecinţe, şi mai multe sancţiuni, şi mai multe măsuri", a adăugat el.

Concomitent, Merkel şi Hollande au îndemnat la implementarea înţelegerilor de la Minsk şi la respectarea armistiţiul dintre forţele ucrainene şi rebelii proruşi. "Am continuat să discut, cu cancelarul (german), de la înţelegerile (din septembrie 2014) de la Minsk, şi suntem mai convinşi ca niciodată că ele trebuie să fie aplicate - toate înţelegerile, nimic altceva decât înţelegerile", a declarat Hollande. Merkel a apreciat că UE "poate ridica problema sancţiunilor" dacă este nevoie.

Raportul a fost dat publicităţii după ce ministrul britanic al Apărării Michael Fallon a avertizat că Putin reprezintă un "pericol real şi prezent" pentru cele trei state baltice. El a făcut aceste declaraţii după ce avioane britanice de vânătoare au interceptat, miercuri, două bombardiere ruseşti de tip Tu-95 în largul coastelor Angliei şi le-au escorat în afara zonei britanice de interes.

Pe de altă parte, bombardamente au fost raportate în mai multe zone din estul Ucrainei, joi, inclusiv în zona fiefului insurgenţilor proruşi Doneţk.

Criza ucraineană a început în noiembrie 2013, după ce Guvernul de atunci al preşedintelui prorus Viktor Ianukovici a abandonat acordul cu UE în favoarea Rusiei, declanşând proteste în masă care au condus la îndepărtarea sa de la putere. Violenţele au continuat în Ucraina, iar Peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia, care este acuzată de că Occident că este implicată alături de separatiştii proruşi - prin furnizarea de armament şi oameni - în confruntările armate cu forţele ucrainene din estul ţării.

- "Nejustificată şi ilegală"

Preşedintele Comisiei, lordul Tugendhat a declarat că "lipsa unei capacităţi analitice robuste, atât din partea Marea Britanii, cât şi a UE, a condus practic la o interpretare eronată catastrofală a semnalelor dinaintea crizei".

Marea Britanie avea o responsabilitate specială faţă de Ucraina, cu atât mai mult cu cât este unul dintre cei patru semnatari ai Memorandumului de la Budapesta din 1994, care garantează respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, se subliniază în raport, care constată că nici Londra şi nici Bruxellesul nu au avut un răspuns strategic, pe termen lung, faţă de acţiunile Moscovei.

Un purtător de cuvânt al Ministerului britanic de Externe a declarat că nimeni nu putea să prevadă scala intervenţiei "nejustificate şi ilegale" ruseşti şi că poporului ucrainean îi revine să decidă asupra relaţiilor sale cu UE.

Ministrul de Externe din cadrul Cabinetului din umbră Douglas Alexander a apreciat că a fost "vital" faptul că Uniunea a avut o "abordare unită" şi că Guvernul britanic a ajutat la găsirea unei "soluţionări diplomatice" a conflictului.

Fostul ambasador britanic în Rusia Sir Andrew Wood a declarat, pe de altă parte, că este de acord cu evaluările raportului, catalogând situaţia drept un "moment periculos" şi avertizând că frustările Rusiei s-ar putea revărsa în alte direcţii, ca de exemplu către o intensificare a presiunii asupra statelor baltice.

Într-un discurs susţinut la Londra, comandantul militar al NATO în Europa, generalul Adrian Bradshaw, a citat planurile NATO de a înfiinţa unităţi integrate în Europa de Est cu scopul de a răspunde unor potenţiale noi ameninţări la adresa unor state membre ale Alianţei Nord-Atlantice din această zonă. Sir Adrian Bradshaw a subliniat că ele vor "transmite un mesaj puternic" şi-i vor susţine pe membrii NATO din est într-o perioadă de "competiţie permanentă" cu Rusia.

Sistemul de informare şi alertă NATO se va concentra asupra unei "serii de ameninţări hibride", inclusiv asupra atacurilor cibernetice şi "agitaţiei" politice, a subliniat el.

- "Îngrijorare profundă"

Preşedintele Consiliul European Donald Tusk şi premierul Cameron şi-au exprimat, citaţi într-un comunicat emis de către Downing Street, "îngrijoarea profundă" faţă de continuarea atacurilor separatiştilor proruşi asupra oraşului Debalţeve, în pofida armistiţiului care a intrat în vigoare duminică.

Cei doi au îndemnat statele membre UE să-şi revizuiască răspunsul faţă de criză şi să transmită în mod clar Rusiei că este necesar ca insurgenţii să respecte armistiţiul.

Statele Unite s-au declarat, de asemenea, "profund îngrijorate" în legătură cu informaţii despre continuarea conflictului armat în estul Ucrainei.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici