Rebelii acuză NATO că lasă să moară populaţia din Misrata

Liderul militar al rebelilor libieni a lansat marţi un atac împotriva NATO, acuzând Alianţa că "îi lasă să moară pe locuitorii din Misrata" (vest) sub tirul forţelor lui Muammar Kadhafi, care au câştigat teren în Est, în apropiere de Brega.

28 afișări
Imaginea articolului Rebelii acuză NATO că lasă să moară populaţia din Misrata

Rebelii acuză NATO că lasă să moară populaţia din Misrata (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Presa internaţională trebuie să susţină ferm poporul din Misrata şi să ceară (ajutorul) NATO care crede că ne face un serviciu bombardând ici şi colo în timp ce îi lasă pe locuitorii din Misrata să moară zilnic", a declarat generalul Abdel Fattah Younes într-o conferinţă de presă susţinută în fieful rebelilor, la Benghazi (est).

"Dacă NATO aşteaptă încă o săptămână, va fi sfârşitul Misrata; nu vom mai găsi pe nimeni acolo", a adăugat generalul, fost ministru de Interne al lui Kadhafi cares-a alăturat rebeliunii în februarie.

Misrata, al treilea oraş al ţării, se află la 214 kilometri est de capitala Tripoli, bastionul regimului lui Kadhafi. De peste 40 de zile, insurgenţii apără fără încetare Misrata, bombardată şi asediată de forţele loiale regimului libian. Potrivit rebelilor, peste 200 de persoane au murit în lupte.

Potrivit liderului militar al rebelilor, locuitorii din Misrata sunt de acum ameninţaţi cu "exterminarea" în adevăratul sens al cuvântului.

"Alimentarea cu apă a fost întreruptă, nu mai este electricitate, nu mai sunt produse alimentare, nu mai există lapte pentru copii de 40 de zile, în timp ce forţele lui Kadhafi bombardează în fiecare zi case, moschei şi spitale cu artilerie grea (...). Locuitorii beau apă cu porţia", a precizat el.

"Dacă NATO voia să pună capăt blocadei oraşului, ar fi făcut-o de mai multe zile", a continuat el.

Aceste acuzaţii de o virulenţă fără precedent au loc la câteva ore după ce Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că a făcut din apărarea oraşului Misrata "prioritatea sa numărul unu".

La Bruxelles, generalul olandez Mark van Uhm, responsabil de operaţiunile comune aliate, a lăudat eficienţa atacurilor aliaţilor, explicând că armata lui Muammar Kadhafi a pierdut o treime din potenţial după 17 zile de bombardament. NATO a preluat conducerea coaliţiei internaţionale la 31 martie.

Avioanele NATO au efectuat 14 bombardamente luni, a declarat el, inclusiv împotriva apărării antiaeriene şi blindatelor forţelor lui Kadhafi în regiunea Misrata, care este "prioritatea numărul 1, din cauza a ceea ce se petrece pe teren".

În cealaltă parte a ţării, în bătălia dintre rebeli şi forţele loiale regimului, care durează de aproape o săptămână în apropierea zonei petroliere Brega (800 de kilometri est de Tripoli), NATO a condus marţi dimineaţă un raid aerian la circa 30 de kilometri est de port. Acest atac a distrus două coloane ale forţelor lui Kadhafi care veneau din vest şi efectuau o incursiune în acest sector. Raidul nu s-a soldat cu victime.

Rebelii se aflau în cursul după-amiezii la câteva zeci de kilometri de Ajdabiya, retrăgându-se cu aproximativ 30 de kilometri spre est în faţa atacurilor armatei regimului.

"Nu există revoluţie fără înfrângeri", a declarat Mustafa Gheriani, un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT), organismul reprezentantiv al rebelilor.

El a refuzat să acuze NATO pentru a explica aceste înfrângeri. "Poporul va învinge. Kadhafi nu poate conduce Libia cu maşinăria sa imensă, miliţiile şi mercenarii săi... Suntem hotărâţi să luptăm împotriva acestui tiran, şi fie îl vom vâna, fie el va conduce o ţară goală", a adăugat el.

Diplomatul Chris Stevens, emisar al Statelor Unite pentru negocierile cu rebelii libieni, a ajuns la Benghazi, unde a început consultările cu CNT.

Statele Unite susţin în continuare că se gândesc la posibilitatea de a recunoaşte CNT ca interlocutor legitim, o opţiune deja adoptată de Franţa, Qatar şi Italia.

Şeful diplomaţiei franceze Alain Juppé a declarat marţi că Franţa caută o soluţie politică la acest conflict.

"Suntem pe cale să vedem cu cine putem colabora la Tripoli. Vor fi din ce în ce mai multe dezertări în jurul lui Kadhafi şi trebuie depistaţi interlocutorii adecvaţi", a declarat Juppé, considerând că situaţia de pe teren este "confuză şi indecisă".

El a precizat că următoarea reuniune a Grupului de contact privind Libia, creat la Londra în urmă cu o săptămână, se va reuni "probabil la 12 sau 13 aprilie în Qatar".

Ministrul demisionar al Afacerilor Externe, Moussa Koussa, care a fugit din ţară şi s-a refugiat în urmă cu o săptămână la Londra, a fost înlocuit în funcţie marţi seara de ministrul adjunct al Afacerilor Europene, Abdelati Obeidi.

Potrivit unuia dintre fiii lui Muammar Kadhafi, Seif al-Islam Kadhafi, care a acordat un interviu BBC, fostul ministru este "bolnav" şi acesta este singurul motiv pentru care a plecat.

Regimul colonelului Kadhafi a afirmat marţi seara că este pregătit pentru dialogul cu rebelii dacă aceştia depun armele, potrivit ministrului adjunct de Externe Khaled Kaim, în opinia căruia CNT format de rebeli "nu reprezintă baza populară în Libia".

Purtătorul de cuvânt al Guvernului libian, Moussa Ibrahim, a afirmat luni seara că regimul este dispus să negocieze alegeri sau un referendum.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici