Cercetătorii au descoperit un nou sistem stelar care ar putea fi cel mai vechi din galaxia noastră

  • Oamenii de ştiinţă ar putea să fi descoperit unul dintre cele mai vechi sisteme stelare cu planete stâncoase din galaxia noastră.
  • Două stele pitice albe şi rămăşiţele unor planete stâncoase vechi de peste 10 miliarde de ani.
5657 afișări
Imaginea articolului Cercetătorii au descoperit un nou sistem stelar care ar putea fi cel mai vechi din galaxia noastră

Sursa foto: Twitter

Stele precum Soarele îşi consumă în cele din urmă cea mai mare parte a combustibilului termonuclear, la început umflându-se într-o stea gigantică roşie mare, iar apoi micşorându-se şi răcindu-se într-o stea pitică albă mai mică.
 
Cercetătorii de la Universitatea din Warwick au descoperit două stele pitice albe aflate la aproximativ 90 de ani lumină de Pământ, a căror lumină îşi schimbă culoarea din cauza materialului provenit de la fostele planete stâncoase, probabil distruse de faza de gigant roşu a stelei, care cade în cele două stele, potrivit Independent.
 
Steaua pitică albă WDJ2147-4035, uşor roşiatică, are o vechime de aproximativ 10.7 miliarde de ani, potrivit unui articol publicat sâmbătă în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, în timp ce o a doua stea albăstruie, WDJ1922+0233, este doar puţin mai tânără.
 
Descoperim cele mai vechi rămăşiţe stelare din Calea Lactee care sunt poluate de planete care au fost cândva asemănătoare cu Pământul", a declarat într-un comunicat Abbigail Elms, doctorandă în fizică la Universitatea din Warwick şi autor principal al studiului. „Este uimitor să ne gândim că acest lucru s-a întâmplat pe o scară de zece miliarde de ani şi că acele planete au murit cu mult înainte ca Pământul să se fi format".
 
Cercetătorii au identificat pentru prima dată cele două stele cu ajutorul observatorului spaţial Gaia al Agenţiei Spaţiale Europene. Apoi au folosit instrumentul spectrografic X-Shooter al Observatorului European de Sud pentru a analiza lumina stelelor şi a măsura ce materiale erau prezente în aceste stele.
 
Steaua roşiatică WDJ2147-4035 a prezentat semne că este poluată cu sodiu, litiu, potasiu şi, posibil, cu carbon din rămăşiţele planetelor din jurul stelei.
 
Steaua roşie WDJ2147-4035 este un mister, deoarece resturile planetare acreate sunt foarte bogate în litiu şi potasiu şi nu seamănă cu nimic cunoscut în sistemul nostru solar", a declarat doamna Elms. „Aceasta este o pitică albă foarte interesantă, deoarece temperatura de suprafaţă foarte rece, metalele care o poluează, vârsta sa înaintată şi faptul că este magnetică o fac extrem de rară”.
 
Steaua albăstruie WDJ1922+0233 pare să fie poluată de materiale mult mai asemănătoare cu scoarţa terestră în compoziţia lor.
 
Aceste stele poluate cu metale arată că Pământul nu este unic, există şi alte sisteme planetare cu corpuri planetare asemănătoare cu Pământul", a declarat doamna Elms, adăugând că nici stelele aflate pe acelaşi curs al vieţii ca şi Soarele nostru, destinate să devină pitice albe, nu sunt unice. „Formate din cele mai vechi stele din galaxia noastră, piticele albe reci oferă informaţii despre formarea şi evoluţia sistemelor planetare în jurul celor mai vechi stele din Calea Lactee".

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici