"Urmaşul lui Ştefan cel Mare" cere la tribunal toată Moldova şi Ţara Românească, dacă se poate

• Life-Inedit

  • Nicoleta Luciu vorbeşte despre operaţia ei de mărire a sânilor la "Ce se întâmplă, doctore? " 16:53
  • Boala care apare la un om dintr-un miliard. Povestea celor trei surori care suferă de "sindromul vârcolacului" - VIDEO 16:43
  • IMAGINI ŞOCANTE LA TV: O prezentatoare a fost muşcată de faţă de un câine - VIDEO 16:01
  • Uggie, câinele din "The Artist", imaginea unui nou joc video - VIDEO 15:34
  • Nemulţumiri în lumea muzicii: Artiştii vor protesta în timpul galei de decernare a premiilor Grammy 15:26

Cornel Cernoschi este din judeţul Suceava şi a încercat chiar să înscrie, la Tribunalul Bucureşti, Uniunea persoanelor care nu votează din România (UPCNVDR). Pe cartea sa de vizită apare şi însemnul organizaţiei: un porumbel albastru pe un steag roşu.

Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea de înscriere a Uniunii pentru că nu a fost indentificat obiectul juridic al cererii.

Tânărul s-a prezentat, miercuri, la Tribunalul Bucureşti într-un proces în care a chemat în judecată Senatul, Camera Deputaţilor, statul român, Preşedinţia şi Guvernul, din 2007.

El spune că revendică toată Moldova, pentru că bunica sa i-a spus că este urmaşul domnitorului Ştefan cel Mare. S-a gândit că în aceste "timpuri moderne", când toată lumea revedincă câte ceva, să ceară şi el instanţei să oblige statul român să-l facă administrator al tuturor proprietăţilor publice din Moldova şi "chiar şi Ţara Românească dacă se poate".

Judecătorul urmează întâi să decidă dacă cererea Cernoschi s-a perimat, acelaşi judecător care a fost recuzat de revendicator. Pentru că "a recuzat instanţa cu rea-credinţă", el a fost amendat cu 500 de lei, mai având o amendă pentru introducerea unei cereri tot cu rea-crediţă.

Numai că toate aceste decizii pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti.

Legislaţia nu permite instanţelor să claseze cereri doar pentru că sunt formulate cu rea-credinţă.

Cernoschi are şase dosare la Tribunalul Bucureşti, aflate în diverse stadii procesuale. Un astfel de proces costă statul român peste 1.500 de lei, pe lângă multele ore de muncă în plus ale judecătorilor şi ale personalului auxiliar.

Urmaşul lui Ştefan cel Mare nu este singurul care face astfel de cereri în instanţă.

Magistraţi spun că sunt zeci de obişnuiţi ai instanţelor care şi-au făcut un sens în viaţă din plângeri şi cereri care sunt scutite de plata unei taxe de timbru.