Bilanţul săptămânii la Senat: O singură lege adoptată, indemnizaţii de peste 140.000 de lei

Senatorii nu au reuşit nici să îl primească pe premier la Parlament, deşi îl invitaseră la o discuţie pentru joi. Conducerea Senatului i-a adresat, luni, premierului Emil Boc o invitaţie pentru a se întâlni joi cu Biroul Permanent. Premierul nu a dat un răspuns acestei inviţaţii, iar în lipsa unei confirmări de participare, Biroul Permanent a renunţat la a se întruni joi. Premierul Emil Boc a venit, totuşi, la Senat şi a plecat după câteva minute, pentru că nu i-a găsit pe senatori.

Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a declarat, joi, că "a fost o neînţelegere între protocolul Senatului şi cel al Guvernului" care a dus la situaţia ca premierul Emil Boc să vină în acest for legislativ la o şedinţă a conducerii Senatului care nu s-a ţinut.

Cei 137 de senatori primesc lunar, fiecare, peste 4.200 de lei ne din indemnizaţii, la care se adaugă aproximativ 8.000 de lei, sumă care le revine în fiecare lună pentru activitatea birourilor senatoriale din teritoriu. Astfel, fiecare senator primeşte pe săptămână peste 1.000 de lei net din indemnizaţii, plus 2.000 de lei pentru birourile parlamentare. În total, cheltuielile pe săptămână la Senat sunt pe peste 140.000 de lei, luând în calcul doar indemnizaţiile senatorilor.

De asemenea, 95 dintre senatori primesc lunar sume pentru camere de hotel, cheltuielile totale de cazare fiind de peste 630.000 de lei, ceea ce înseamnă de 157.500 de lei pe săptămână. Ei beneficiază şi de sume pentru telefonie, diurne interne şi externe, transport intern şi extern. Informaţiile despre cheltuielile cu activitatea senatorilor sunt publicate pe site-ul instituţiei, cele mai recente date fiind însă cele pentru luna august, când era vacanţă parlamentară.

Miza principală a Senatului, din punct de vedere legislativ, a fost, în această săptămână, legea privind asistenţa socială, care diminuează numărul celor care primesc sprijin de la stat. Actul este blocat la Senat de mai mult de o lună de către opoziţie, în condiţiile în care puterea pare incapabilă să-şi mobilizeze senatorii pentru a trece legea.

Membrii Biroului Permanent au luat act, luni, de scrisoarea şefului statului către preşedinţii Senatului şi Camerei prin care se solicită adoptarea urgentă a legilor privind numirile la ICC şi asistenţa socială. Senatorul Ioan Chelaru a precizat, luni, că primul proiect de lege a fost respins de Senat pe 5 octombrie, iar cel de-al doilea va fi dezbătut în şedinţa de plen din acea zi.

Şedinţa plenului de luni s-a dovedit însă ineficientă în legătură cu acestă lege, pentru că actul normativ nu a fost adoptat. Trei iniţiative legislative au fost adoptate prin împlinirea termenului de adoptare tacită, şi au fost adoptate prin vot o lege pentru ratificarea unui protocol cu Republica Populară Democrată Coreană şi două hotărâri. Senatorii mai aveau de dezbătut şi votat, luni, potrivit ordinii de zi, 33 de legi, dar nu au decis în legătură cu niciuna dintre acestea pentru că şedinţa a fost blocată, cerându-se pauze de consultări până la finalul programului.

Senatul a decis să rezolve miercuri problema legii asistenţei sociale, dar hotărârea nu a fost pusă în practică. În şedinţa de miercuri, plenul a luat notă de adoptarea tacită a 10 iniţiative legislative şi a aprobat o solicitare de retragere a unei propuneri legislative. Potrivit ordinii de zi a şedinţei, senatorii ar fi trebuit să dezbată şi să voteze în legătură cu 45 de acte normative, prima dintre acestea fiind cea legată de asistenţa socială, lege organică, prioritate a Guvernului. Însă şedinţa a fost suspendată, ca de fiecare dată în ultimele săptămâni, după ce opoziţia şi puterea nu au căzut de acord asupra dezbaterii legii.

Opoziţia şi puterea se acuză reciproc pentru situaţia de blocaj existentă.

Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că blocajul de la Senat a fost cauzat de PDL şi întreţinut de faptul că senatorii puterii, deşi sunt majoritari, nu se prezintă la vot. Sârbu a afirmat că blocajul în care se află această Cameră de aproape o lună a pornit de la lipsa de concesii arătată de PDL la numirile de consilieri la Curtea de Conturi, acolo unde democrat-liberalii au ocupat, prin votul din Senat de la finele lunii septembrie, toate cele şase posturi, în condiţiile în care opoziţia a contestat votul.

"Lipsa de compromis a PDL a dus la deteriorarea relaţiilor, chiar dacă în unele cazuri există dialog între liderii de grupuri de la putere şi cei din opoziţie. Dar multe legi sunt blocate pentru că liderii puterii nu au curaj să negocieze. Unul aşteaptă să primească deciziile prin telefon de la Boc, deşi Boc nu ia deciziile, ci este doar un intermediar, iar altul aşteaptă să vadă ce spune Gabriel Oprea. UDMR, ca de obicei, agită steagul alb, dar de votat tot cu coaliţia votează", a declarat senatorul PSD.

El a afirmat că Legea asistenţei sociale mai poate fi discutată şi votată doar luni, pentru că miercuri, când expiră termenul de adoptare tacită, nu este şedinţă de plen. "Un punct divergent între putere şi opoziţie s-ar putea deci rezolva tacit. Însă nu cred că se va reveni la un dialog, mai ales dacă PDL insistă cu reluarea dezbaterii la legea de numire a judecătorilor la ICCJ. Votul a fost regulamentar şi legea a fost respinsă, procedura legislativă s-a încheiat la Senat, iar proiectul nu mai poate fi reluat decât în următoarea sesiune. Nici măcar prin asumarea răspunderii Guvernului", a spus Sârbu.

Senatorul a arătat că, în condiţiile în care partidele din arcul guvernamental au o majoritate de 71 de senatori, cu doi peste necesarul de cvorum şi de adoptare a legilor organice, blocajul din Senat nu poate fi imputat opoziţiei. "Ei sunt 71 de senatori, deci decizia este la ei. Să vină la lucru, să voteze şi atunci le trec legile. Din câte ştiu eu, senatorii PDL, UDMR şi UNPR sunt la putere, deci ar avea obligaţia să susţină proiectele Guvernului. În aceste condiţii, este limpede că dincolo de opoziţia oficială, la vedere, mai există o opoziţie ascunsă, la grupul PDL. Se pare că tot mai mulţi senatori PDL realizează aberaţiile pe care le propune Guvernul", a mai declarat Sârbu.

De asemenea, liderul senatorilor liberali, Puiu Haşotti, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că situaţia este cauzată de lipsa capacităţii sau voinţei parlamentarilor puterii de a-şi trece legile. "Sunt 71 de reprezentani ai puterii în Senat, să vină şi să îşi treacă legile. Pe de altă parte, dacă este atât de urgentă şi necesară legea, de ce a pus Guvernul termenul de adoptare tacită pe 3 noiembrie şi nu mai devreme? De ce au iniţiat legea atât de târziu?", a spus Haşotti.

El a adăugat că legea a ajuns în plen cu o serie de amendamente contradictorii din partea puterii, iar solicitarea opoziţiei ca actul normativ să fie retrimis la comisii pentru un raport corect a fost respinsă. Haşotti a spus că explicaţia faptului că nu se pot dezbate alte legi la Senat ţine tot de putere, în condiţiile în care parlamentarii din arcul guvernamental deţin majoritatea în Biroul Permenent.

Haşotti a explicat că Biroul Permanent decide de fiecare dată înaintea şedinţelor de plen ca legea să fie pusă pe ordinea de zi pe primele poziţii, astfel încât, din cauza blocajului care apare la discutarea actului normativ, nu se ajunge la dezbaterea legilor următoare.

La rândul său, liderul grupului UDMR, Fekete Szabo Andras Levente, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că opoziţia blochează activitatea de la Senat, dar acest lucru se înscrie în limitele democratice. El a mai menţionat că deblocarea situaţiei se poate face prin negociere între grupurile parlamentare, însă liderii acestora nu au un mandat clar de la conducerile partidelor. "Liderii au un mandat oarecare pentru negociere, şi neavând un mandat foarte clar despre ce se poate face, negocierile nu duc la deblocarea activităţii. Reprezentanţii USL spun că nu pot face nimic dată fiind decizia de la nivelul conducerii, iar PDL invocă poziţii adoptate în Biroul lor Permanent", a spus Fekete Szabo Andras Levente. Potrivit acestuia, rămâne de văzut dacă legea va trece tacit sau prin vot şi dacă vor mai exista pe viitor astfel de blocaje.

Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a delcarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că situaţia va rămâne neschimbată la Senat cât timp opoziţia va bloca dezbaterile. El a ţinut să precizeze că situaţia nu se va debloca, de asemenea, atât tâmp cât opoziţia va folosi prevederile Regulamentului "în mod distructiv". "Puterea poate fi prezentă la dezbateri în totalitate, aşa cum s-a şi întâmplat recent, dar este de ajuns un reprezentant al opoziţiei, un lider de grup, care să ceară pauză de consultări şi un preşedinte de Senat care să aprobe cererea pentru ca dezbaterile să fie suspendate", a spus Rădulescu.

El a spus că este important ca opoziţia să nu blocheze dezbaterile în cazul altor legi.

Partidele din opoziţie au cerut, pe de altă parte, în cadrul negocierilor, ca liderii puterii să desemneze reprezentanţi în comisia de anchetă privind alegerile parţiale dintr-un colegiu din judeţul Neamţ. Refuzul puterii de a face nominalizările este un alt element care a contribuit la blocarea activităţii la Senat.

De asemenea, preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, joi, la Craiova, că USL va încerca blocarea Legii asistenţei sociale şi la Camera Deputaţilor, pentru că proiectul este "antisocial" şi negociat "în secret" de Guvern şi FMI.

În acelaşi timp, un alt blocaj a apărut după ce ministrul Muncii, Sulfina Barbu, a acuzat opoziţia, într-o conferinţă de presă,că blochează adoptarea acestei legi pentru că doreste să menţină frauda în sistemul asigurărilor sociale.

Senatorii lucrează în plen, pentru dezbaterea şi adoptarea legilor, două ore lunea şi trei ore miercurea. Senatorii au, de asemenea, program de lucru în comisii marţea, aproximativ trei ore, şi joia, când, în pofida programului făcut public pe site-ul Senatului, nici un senator nu poate fi găsit în Parlament.

Senatorii nu pot fi găsiţi în Parlament nici vinerea, când, potrivit programului oficial, au "activitate în teritoriu", la cabinetele senatoriale din colegiile unde au fost aleşi.

Peste treizeci de proiecte şi iniţiative legislative au fost adoptate tacit de Senat, fără a fi dezbătute, în luna octombrie, în urma blocajului provocat de neînţelegerile dintre putere şi opoziţie.

(Material realizat de Cristian Fierbinţeanu, Eliana Rădulescu, Florin Ciolac, politic@mediafax.ro).