23 august 1944, momentul extraordinar ce a dus la supravieţuirea României, în opinia istoricilor

Proclamaţia către ţară a Regelui Mihai I din 23 august 1944 este considerată de istoricii Georgeta Filitti, Dan Berindei, Zoe Petre şi Adrian Majuru, la 70 de ani de la eveniment, "un fapt extraordinar", care a scurtat cu şase luni Al Doilea Război Mondial şi a dus la supravieţuirea României.

23 august 1944,momentul extraordinar ce a dus la supravieţuirea României,în opinia istoricilor

Istoricii Georgeta Filitti, Dan Berindei, Zoe Petre şi Adrian Majuru au vorbit, pentru agenţia MEDIAFAX, despre semnificaţia zilei de 23 august şi despre modul în care acest moment este văzut în prezent de români.

"E greu de spus că această zi îşi va fi păstrat semnificaţia, mai ales că regimul comunist a avut grijă în permanenţă să-i deturneze înţelesul şi din ceea ce a fost o hotărâre excepţională a tânărului monarh Mihai I, de a întoarce frontul, gest apreciat în primul rând de americani, a fi scurtat cu jumătate de an Al Doilea Război Mondial, acest gest extraordinar a fost deturnat şi preluat de autorităţile comuniste, care, în funcţie de preţuirea sau de aruncarea în umbră a unei căpetenii comuniste, i-au ridicat pe unii şi pe alţii. Dacă ne amintim, la început, printre cei care s-au aflat relativ aproape de Majestatea Sa, sigur au ajuns să fie şi câţiva comunişti. Pe urmă aceştia au fost înlăturaţi şi atunci era un gest al clasei muncitoare şi al partidului comunist. Această deturnare a înţelesului actului de la 23 august să ştiţi că ne demonetizează şi în ochii opiniei publice internaţionale. Rămâne ca un gest extraordinar, o participare excepţională a României şi trebuie să amintim că, la ora actuală, Regele Mihai este singurul conducător de stat supravieţuitor din timpul războiului şi cred că a venit momentul ca naţiunea română să se întoarcă cu respect către Majestatea Sa şi să ne amintim că, în acele vremuri imposibile, acest monarh tânăr a pus înaintea intereselor monarhiei, înaintea intereselor din dreapta, în stânga, mărunte, interesele poporului român", a declarat Georgeta Filitti, pentru MEDIAFAX.

Citeşte şi: Emil Constantinescu: 23 august trebuie recuperată ca Zi europeană a victimelor totalitarismului

Ea a spus că, în prezent, sunt câteva probleme care depăşesc semnificaţia zilei de 23 august. "În sensul că istoria nu ştiu cum s-a făcut, fie că a fost prost predată în facultăţi şi în licee, fie că a avut o soartă vitregă. Oricum, nu mai este o materie agreată şi e percepută doar ca o înşirare neghioabă de date. Or, în momentul când eu îmi cunosc istoria ţării, să ştiţi că sunt un om mai puternic. Şi aşa cum trebuie să ştiu câteva repere, să ştiu ce s-a întâmplat la 1600, să ştiu ce s-a întâmplat la 1859, la 1918, tot aşa trebuie să ştiu cu adevărat ce s-a întâmplat la 23 august şi în sensul acesta voi, toate sistemele acestea de mass-media, aveţi o obligaţie patriotică, naţională, să promovaţi în mod corect, dincolo de interpretări, că a fost asta, că a fost alta, că ruşii au făcut, că frontul se apropia de noi, că nemţii îşi pierduseră suflul, că mareşalul Antonescu s-a încăpăţânat până în ultima clipă să meargă alături de Hitler, rămâne un fapt extraordinar, şi anume România a reuşit să se desprindă din această alianţă oarecum silnică cu Reich-ul şi în felul acesta a determinat soarta războiului aici, în sud-estul Europei. Şi lucrul este extraordinar", a spus Georgeta Filitti.

Aceasta a mai spus că tinerii pot să înveţe câteva lucruri elementare, prin intermediul câtorva pastile de istorie, care se pot transmite plăcut, agreabil, de istorici care îşi cunosc meseria şi care rămân obiectivi faţă de evenimentele istorice.

"Dar, paralel cu lucrul acesta, CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului, n.r.) ar trebui să-şi facă datoria, în sensul că emisiunile de divertisment care ocupă cam 80% din timpul televiziunilor sunt de foarte proastă calitate. Şi atunci oameni tineri, oameni bătrâni, aproape toţi sunt tentaţi să caşte gura la tot felul de uşurătăţi, tot felul de treburi care vin şi trec şi nu-şi mai cunosc interesul, nu mai cunosc lucrurile serioase ale istoriei noastre", a mai spus istoricul Georgeta Filitti.

Pe de altă parte, academicianul Dan Berindei consideră că ziua de 23 august continuă să îşi păstreze semnificaţia chiar şi la 70 de ani de la acest eveniment.

"Dacă n-ar fi fost 23 august, am fi fost supuşi unei ocupaţii militare extrem de dure, care ar fi grăbit ritmul instaurării sistemului căruia i-am fost prizonieri o jumătate de veac. Aceasta din punct de vedere românesc. Iar, din punct de vedere al însemnătăţii în istoria universală, este un lucru cert că această răsturnare din România a slăbit în general apărarea germană şi a dus la grăbirea sfârşitului războiului în ansamblu. Aceasta e însemnătatea, sigur că consecinţele au fost cele pe care le ştim, dar erau nişte consecinţe inevitabile", a declarat istoricul Dan Berindei, pentru MEDIAFAX.

Academicianul a precizat că, dacă nu ar fi fost 23 august 1944, situaţia ar fi fost cu mult mai rea. "Nici nu ştim dacă am mai fi vorbit acum la telefon. Asta e realitatea. Din păcate, istoria nu se croieşte după dorinţele oamenilor şi îşi urmează un curs inevitabil, determinat de foarte mulţi factori, dintre care noi aveam la dispoziţie prea slabi. Aşa că a fost o soluţie, dacă vreţi, de salvare, dar oricum a dus la supravieţuirea României. Ăsta este lucrul cel mai important", a mai spus Dan Berindei.

La rândul său, istoricul Zoe Petre a declarat, pentru MEDIAFAX, că ziua de 23 august 1944 rămâne o zi extrem de importantă în istoria României şi în istoria Europei.

"În ultimii 25 de ani, marea majoritate a istoricilor din România au pledat pentru ideea că ziua de 23 august, armistiţiul din 1944, rămâne o zi extrem de importantă în istoria României şi în istoria Europei, indiferent de faptul că, pe parcurs, a fost confiscată, arestată, reinterpretată în felurite moduri de regimul comunist. La 23 august 1944, România a ieşit din alianţa cu Germania, a întors armele împotriva foştilor aliaţi şi a contribuit, în mod foarte semnificativ, la grăbirea victoriei în Al Doilea Război Mondial", a spus Zoe Petre.

În ceea ce priveşte semnificaţia acestei zile şi cât de mult cunosc românii istoria ţării, Zoe Petre a spus că depinde care este publicul căruia ne adresăm. "Persoanele cultivate, şi nu neapărat cei de vârsta mea, ştiu foarte bine despre ce e vorba. Au învăţat la istorie, au aflat şi de la televiziuni, care au făcut tot timpul emisiunii interesante pe tema asta. Persoanele mai puţin cultivate, mă tem că nici înainte nu ştiau prea bine", a spus istoricul.

Zoe Petre a mai spus că tinerii sunt învăţaţi să minimalizeze materiile care nu le servesc la admiterea la facultate şi astfel istoria este, într-un fel, ignorată. "Tinerii de azi ştiu prea puţină istorie, printre altele pentru că istorie se face mult mai puţină în şcoli, dar şi pentru că ei sunt învăţaţi şi de părinţi şi de o parte dintre profesori să minimalizeze materiile care nu le servesc la admiterea la facultate şi din cauza asta istoria este ţinută mai Cenuşăreasă, împreună cu literatura, cu alte lucruri - elemente fundamentale în educaţia civică a unei persoane, dar care nu sunt suficient de valorizate în conştiinţa contemporană", a spus Zoe Petre.

Şi istoricul Adrian Majuru consideră că ziua de 23 august 1944 reprezintă un eveniment major în istoria României, fiind unul dintre puţinele momente când au fost luate decizii într-un termen "teribil de scurt", dar având consecinţe pentru cel puţin trei-patru generaţii.

"Un eveniment major din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, circumstanţiat de desfăşurarea Frontului de Est în zona de operaţiuni din preajma României. Pătrunderea armatei sovietice în nordul Moldovei şi în zona oraşului Iaşi au determinat factorii politici decizionali să facă o alegere, pe care o proiectaseră către finalul lunii august. A fost hotărâtă ziua de 23 august numai ca urmare a deciziei mareşalului Ion Antonescu de a pleca în zona frontului, mai devreme decât planificarea iniţială. 23 august a fost una dintre schimbările majore ale celui de-Al Doilea Război Mondial, intrarea României în război împotriva Germaniei scurtând desfăşurarea războiului cu cel puţin şase luni, permiţând intrarea trupelor sovietice în Balcani şi spre Europa Centrală. Pentru România a fost o încercare de maximă importanţă de a reveni la o guvernare democratică prin monarhia constituţională. Însă, din nou, circumstanţele politice din ansamblul Europei au oprit acest curs, trei ani mai târziu", a declarat istoricul Adrian Majuru, pentru MEDIAFAX.

Adrian Majuru a vorbit şi despre modul în care tinerii de astăzi percep semnificaţia acestei zile.

"PCR nu a avut niciun rol în desfăşurarea evenimentelor din 23 august. A fost împins în faţă de trupele sovietice care ocupau ţara. Ziarul Scânteia apărea în acelaşi timp (cu sediul social într-un apartament de bloc), având un editorial semnat de tânărul locotenent Nicolae Ceauşescu, cu un apel pentru luptă susţinută în numele democraţiei. Ceauşescu are o fotografie portret, îmbrăcat fiind în uniforma militară. Majoritatea generaţiilor active leagă această zi de partidul comunist, care şi-a însuşit propagandistic ieşirea României dintre Puterile Axei. Tinerii probabil că au legat această zi de acelaşi fenomen ideologic. Ceea ce este important să se ştie este faptul că 23 august a fost unul dintre puţinele momente din istoria României când au fost luate decizii într-un termen teribil de scurt, dar având consecinţe pentru cel puţin trei-patru generaţii", a spus Adrian Majuru.

Istoricul a mai afirmat că percepe această zi ca "o reacţie în faţa unei situaţii de criză".

"Desigur, atunci când timpul se comprimă şi trebuie să faci o alegere, chiar şi consultativă, cum a şi fost pe 23 august, nu poţi elimina în întregime doza de subiectiv, dar care poate fi filtrată de acţiunea fermă şi imediată. Reacţia era de a salva fiinţa naţiunii române de a deveni o gubernie a Rusiei Sovietice şi chiar de ciuntire a teritoriului naţional în favoarea Rusiei, care ar fi vrut întreaga Moldova. Dacă avem astăzi România pe care o vedem pe hartă, cu pericolul de a o pierde absurd la masa verde a politicii de compromis dusă de un guvern de stânga, de provenienţă comunistă, ei bine, această Românie o datorăm şi decidenţilor zilei de 23 august 1944", a mai spus Adrian Majuru.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 78 comentarii
Taguri:
FOCUS ,
23 AUGUST ,
GEORGETA FILITTI
COMENTARII
  • tudor 24 aug 2014

    Pentru ignoranti si rauvoitori !
    acordati-va 3 min pt a va alina suferintele
    http://www.youtube.com/watch?v=grwe1XObEsM
    Asa arata romania mare inainte de a fi populata de patriotarzi !

  • JANA KYZDA (REGALO-REPUBLICANĂ) 24 aug 2014

    VALEU,”VOV”, CE MAI ”DĂ” GÎNDACI-POSTACI, PĂREROLOGII PELEA-POULYY! ROHMANCII POUT ”DĂ” TELIGENȚĂ; KAKAȚI CU ”BOLENTINE”, KRETYNY, LAȘI, DELATORI ȘI ÎMPOUȚYȚY; TÎMPYȚY ”DĂ” LA SUPT MICI & BERICI, ”PĂ”…

  • seitan al bakri 24 aug 2014

    vremuri providentiale.

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
„În 20 de ani nu vom mai fi români”. TEORIA IREALĂ care adânceşte cele mai negre temeri ale românilor