Ambasadorul SUA: E impresionant să văd ce contribuţie şi-au adus evreii la dezvoltarea Bucureştiului

Albumul "Istorii şi imagini din Bucureştiul evreiesc" propune o redescoperire a unei zone urbane care şi-a pierdut în mare parte amintirile din cauza emigrărilor şi a demolărilor comuniste. Structura cărţii oferă o perspectivă mai largă decât simpla trecere în revistă, combinând informaţia istorică cu imaginea ei literară şi pozele contemporane cu cele de epocă.

"E genul de carte care te captivează", a spus Mark Gitenstein. El a adăugat că a fost impresionat de modul în care se leagă, în acest album, prezenţa fizică a evreilor din Bucureşti de arhitectura Capitalei.

Ambasadorul a mărturisit că, din acest album, a aflat că fostul sediu al ambasadei SUA, de pe strada Batiştei, a fost proiectat de un arhitect evreu. "Pentru mine ca american român şi evreu a fost dureros când am aflat şi am citit ce s-a întâmplat în România în perioada Holocaustului, ce s-a întâmplat cu evreii de aici, dar cu atât mai impresionant este când văd ce contribuţie şi-au adus evreii din România la dezvoltarea culturală a oraşului. Şi din acest motiv pot să vă garantez că această lucrare va fi mereu pe măsuţa mea de cafea, la îndemână, şi sper că va fi pe măsuţa de cafea a tuturor celor interesaţi să citească ceva despre istoria evreilor din România", a mai spus Mark Gitenstein. El a precizat că bunicii săi paterni provin din Botoşani, loc pe care l-a şi vizitat în luna aprilie a anului trecut.

La evenimentul de lansare a albumului "Istorii şi imagini din Bucureştiul evreiesc" au mai fost prezenţi ambasadorul Israelului la Bucureşti, Dan Ben Eliezer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti, Erwin Simsensohn, şi scriitorul Stelian Tănase.

Aurel Vainer a spus că "Istorii şi imagini din Bucureştiul evreiesc" este o adevărată carte de istorie, dar că anumite locuri-cheie din cultura evreiască bucureşteană merită să fie incluse într-un posibil volum al doilea: clădirea Teatrului Evreiesc de Stat, Calea Dudeşti, unul dintre cele mai vii spaţii ale comunităţii, sau Calea Moşilor. "Eu am trăit în Bucureşti şapte decenii şi am fost un umblăreţ prin Bucureşti", a mai spus Vainer, precizând că îşi doreşte să susţină un proiect de creare a unui cartier evreiesc în Capitală.

La rândul său, Stelian Tănase a remarcat faptul că volumul umple un gol în nişa editorială românească. "Un Bucureşti evreiesc lipsea", a spus Stelian Tănase, adăugând că şi-ar fi dorit să afle mai multe despre evreii care au condus avangarda literară românească. De asemenea, scriitorul a spus că ar merita documentată şi demolarea spaţiilor evreieşti de către buldozerele comuniste ale Capitalei.

"Bucureştiul omogen etnic este sărac, trist şi prostesc", a spus Stelian Tănase, adăugând că, înainte de izbucnirea celor două războaie mondiale, Bucureştiul era un loc multicultural. "Astăzi este o plictiseală să treci prin Bucureşti (...) iar peisajul uman este atât de sărac încât nici nu trebuie să ieşi din casă", a spus Stelian Tănase.

Albumul "Istorii şi imagini din Bucureştiul evreiesc" este scris de Felicia Waldman şi Anca Ciuciu. Cartea se doreşte a fi o invitaţie la descoperire, pentru ca în urma răsfoirii ei, cititorul să plece şi singur în căutarea a ceea ce a rămas din Bucureştiul evreiesc. Arpad Harangozo şi Ovidiu Morar sunt cei care semnează fotografiile din volumul editat de Noi Media Print.