Bogdan Huţucă: Parlamentul va reglementa tranzacţiile cu criptomonede, cu scopul de a preveni spălarea banilor

„Parlamentul României va adopta în curând transpunerea unei directive europene ce priveşte combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, iar noutatea pentru legislaţia românească este că pentru prima dată vom reglementa şi tranzacţiile cu criptomonede. Facem acest lucru deoarece volumul tranzacţiilor cu criptomonede a crescut enorm în ultimii ani dar şi pentru că valoarea totală a acestora la nivel global a depăşit la un moment dat un trilion de dolari”, spune deputatul liberal Bogdan Huţucă, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe Bănci.

„În acest context, a apărut obligaţia de a autoriza şi de a înregistra furnizori de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare (adică au o valoare fictivă) şi a furnizorilor de portofele digitale. Din păcate monedele virtuale pot fi folosite cu scopul spălării banilor, dar şi în scopul finanţării unor operaţiuni teroriste ce pot reprezenta o ameninţare la adresa tuturor. De altfel, recentele atacuri teroriste au scos la lumină noi tendinţe emergente, în special în ceea ce priveşte modul în care grupurile teroriste îşi finanţează şi îşi desfăşoară operaţiunile”, arată Huţucă.

Liderul liberal arată că România este una dintre ultimele ţări europene care transpune în legislaţia naţională Directiva 2015/849 şi Directiva 2018/843 care o completează pe prima.

„Este important ca România să ţină pasul cu noile tendinţe. De aceea, este important să asigurăm o transparenţă mai mare a tranzacţiilor financiare, a  entităţilor corporative şi a altor entităţi juridice, precum şi a fiduciilor şi a monedelor virtuale. În prezent avem numeroase servicii de tehnologie care au devenit din ce în ce mai populare ca sisteme financiare alternative şi care au rămas totuşi în afara domeniului de aplicare a dreptului atât la nivel european, cât şi naţional. Aceste tranzacţii beneficiau până acum de exceptări de la cerinţele legale”, explică Huţucă.

Liderul liberal spune că este nevoie de adoptarea unei astfel de legislaţii pentru că în prezent nimeni nu verifică aceste tranzacţii.

„Furnizorii implicaţi în servicii de schimb între monedele virtuale şi monedele fiduciare, precum şi furnizorii de portofele digitale nu au nicio obligaţie stabilită de Uniune să identifice activităţile suspecte. Prin urmare, grupurile specializate în spălarea banilor pot transfera fonduri către sistemul financiar al Uniunii sau în cadrul reţelelor de monede virtuale prin disimularea transferurilor sau prin faptul că beneficiază de un anumit grad de anonimat pe platformele respective. De aceea este nevoie ca autorităţile competente să poată monitoriza utilizarea monedelor virtuale”, mai spune Huţucă.

„Criptomoneda” ar putea fi definită clar într-o lege, iar anumite fapte legate de acest instrument de plată ar putea fi incluse în categoria infracţiunilor. Guvernul a aprobat deja un astfel de proiect de lege care acum merge în Parlament pentru un vot final.

În lipsa unor reglementări ale tranzacţiilor cu criptomonede, antreprenorii din domeniu din România apelează la bănci din Letonia, Estonia şi alte ţări unde există un cadru legal clar.