Corina Creţu: Nu era cazul să folosim problema vlahilor pentru a lovi indirect în Olanda

"Poziţia României de condiţionare a consensului privitor la acordarea statului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană Serbiei este un act gratuit şi «lipsit de spirit european», cum pe bună-dreptate ne-a reproşat ministrul suedez de externe, Carl Bilt. Este firească dorinţa României de a vedea că românii din afara graniţelor se bucură de cele mai bune standarde referitoare la drepturile şi libertăţile lor, care să le permită păstrarea identităţii etnice. Dar nu cu un gest care seamănă a şantaj se rezolvă aceste probleme", susţine Creţu.

Potrivit lui Creţu, nu era cazul ca România să se folosească de problema vlahilor pentru a lovi indirect în Olanda.

"Ştim că Serbia are încă probleme cu drepturile acordate minorităţilor. Nu era cazul, însă, ca România să se folosească de problema vlahilor, pentru a lovi indirect în Olanda, cum afirmă ministrul Mediului, domnul Laszlo Borbely. Nu schimbăm cu nimic deciziile Olandei privitoare la Schengen şi nici nu facem un bine vlahilor din Serbia. Dar mai ales nu facem bine poziţiei României în UE. Cum bine se ştie, există Procesul de Stabilizare şi Asociere, care se constituie în cadru al politicii UE privitoare la ţările din Balcanii de Vest. România, ca ţară membră a UE, participă la procesul de monitorizare a progreselor ţărilor vizate de PSA, şi poate rezolva problemele reproşate Serbiei în cadrul lui. Nu e nevoie să facem gesturi extreme şi, în schimb, să acceptăm fără crâcnire decizii în sânul UE, care ne afectează de o manieră durabilă dezvoltarea economică şi socială, cum este cazul Tratatului de Stabilitate Financiară", scrie Creţu.

Ea afirmă că este de mirare că România nu adoptă astfel de poziţii şi în cazul în care este direct vizată de acţiunile Guvernului de la Budapesta.

"Este de mirare că nu adoptăm astfel de poziţii şi în cazul în care România este direct vizată de acţiunile guvernului de la Budapesta, care tocmai a creat în România un partid extremist şi iredentist, patronat de Laszlo Tokes, cum nu facem nimic pentru a schimba situaţia românilor din Harghita şi Covasna, discriminaţi pe criterii etnice, în condiţiile în care minoritatea maghiară este la guvernare de atâta vreme. Avem o politică externă care se dovedeşte inadecvată statutului ţării noastre. Dacă vrem să fim recunoscuţi drept a şaptea putere din UE, atunci trebuie să dovedim responsabilitate, să fim deschişi la dialog şi cooperare, nu să procedăm instinctiv şi incoerent", scrie Creţu.

România a generat confuzie marţi, cerând în ultima clipă garanţii privind drepturile minorităţii vlahe din Serbia, pentru a fi de acord cu statutul acesteia de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Insistenţa României i-a luat prin surprindere marţi pe partenerii săi din UE, având în vedere că până acum nu a făcut caz de acest subiect, iar Comisia Europeană nu a identificat probleme serioase în rapoartele sale anuale privind Serbia.

Teoria predominantă este că România voia să arate Olandei cât de serioasă este în privinţa Spaţiului Schengen. România spera să adere la Schengen anul trecut, după ce a îndeplinit criteriile tehnice, dar Olanda s-a opus din motive de corupţie. La rândul său, Olanda a investit mult în demersurile Serbiei de aderare la UE, asigurându-se în 2011 că Belgradul îi predă pe principalii acuzaţi de crime de război Tribunalului Penal Internaţional de la Haga.