Iohannis atacă la CCR legea privind alocarea a 1% din taxele jocurilor de noroc pentru COSR

„Considerăm că soluţia legislativă criticată aduce atingere atât principiului supremaţiei legii şi principiului securităţii raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, aşa cum acestea îşi găseşte expresia în art. 1 alin. (5) din Constituţie, raportat la Legea nr. 24/2000 şi dezvoltat într-o bogată jurisprudenţă constituţională, cât şi, pe cale de consecinţă, prevederilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept din Legea fundamentală. (...) Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 este neconstituţională”, solicită preşedintele Klaus Iohannis.

Administraţia Prezidenţială arată că în data de 20 noiembrie 2021, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

„Considerăm că, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie, pentru motivele prezentate în continuare. Potrivit Art. I pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, prin care se modifică alin. (3) al art. 13 din OUG nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, <Un procent de 98,8% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4), precum şi din celelalte taxe prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se constituie venit la bugetul de stat, iar prin derogare de la dispoziţiile alin. (2) al art. 30 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, un procent de 1% din aceste taxe se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi 0,2% ca venit al Comitetului Naţional Paralimpic>. Art. 8 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, consacră principiul universalităţii bugetare, potrivit căruia: <1) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute. (2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte>”, potrivit sesizării preşedintelui Iohannis.

Şeul statului punctează că legea transmisă la promulgare prevede că 1% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi din taxa de acces în cazinouri şi cluburi de poker se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, iar 0,2% ca venit al Comitetului Naţional Paralimpic. Astfel, taxele respective nu sunt alocate în integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind, în acest mod, diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, respectiv Comitetului Naţional Paralimpic. Mai mult, prin această reglementare, anumite procente din veniturile bugetare obţinute ca urmare a perceperii acestor taxe sunt prealocate, în mod direct, unei cheltuieli extrabugetare, ca venituri pentru cele două entităţi, cu statut juridic de asociaţie.

„Având în vedere aspectele de mai sus, considerăm că textul criticat, deşi derogă de la dispoziţiile alin. (2) al art. 30 din Legea nr. 69/2010, potrivit cărora prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă, vine în vădită contradicţie cu prevederile art. 8 alin. (2) al Legii nr. 500/2002. Art. 10 al Legii nr. 500/2002, care stabileşte principiul unităţii bugetare, interzice la alin. (2) elaborarea de acte normative prin care se creează cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar, cu excepţia cazurilor în care Guvernul aprobă înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă unele instituţii publice sau schimbarea sistemului de finanţare a unor instituţii publice. Or, contrar acestor prevederi, legea transmisă la promulgare instituie cadrul juridic necesar utilizării respectivelor taxe bugetare în afara sistemului bugetar. Având în vedere statutul Comitetului Olimpic Sportiv Român şi al Comitetului Naţional Paralimpic, acestea sunt asociaţii, persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, astfel că nu pot fi exceptate de la rigorile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. Ţinând cont de toate aceste aspecte, considerăm că legea transmisă la promulgare intră în contradicţie cu principiile bugetare consacrate de art. 8 şi art. 10 din Legea nr. 500/2002, fiind afectată calitatea actului legislativ şi, în consecinţă, creând o stare de insecuritate juridică, respectiv o atingere a încrederii legitime a indivizilor în normele aplicabile. Inadvertenţa textelor legale mai sus amintite creează o situaţie obscură, în care destinatarii legii sunt lipsiţi de previzibilitatea normelor juridice, ceea ce afectează dreptul cetăţenilor la o interpretare universală a legislaţiei fiscal-bugetare. Acest lucru este de natură să afecteze existenţa şi respectarea principiilor legale şi constituţionale care impun o conduită unitară, neechivocă tuturor participanţilor la relaţiile fiscal-bugetare”, continuă Iohannis.

Preşedintele Iohannis susţine că, „prin modul defectuos de legiferare, soluţia legislativă adoptată de Parlament a creat o incertitudine juridică referitoare la existenţa şi respectarea normativă a principiilor legislative bugetare şi a principiului constituţional al universalităţii drepturilor şi a obligaţiilor, având în vedere că posibilitatea fiecărei persoane de a se conforma obligaţiilor legale şi de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietăţii legislative create prin norma dedusă instanţei de contencios constituţional”.

„Aşadar, considerăm că, prin toate acestea, legiuitorul a creat o situaţie de natură să determine o insecuritate juridică a persoanei, contravenind, astfel, art. 1 alin. (5) din Constituţie coroborat cu art. 15 alin. (1) din Constituţie privind universalitatea drepturilor şi obligaţiilor. Or, potrivit Curţii Constituţionale, securitatea juridică a unei persoane reprezintă un ,<concept care se defineşte ca un complex de garanţii de natură sau cu valenţe constituţionale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligaţia constituţională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât şi valorificarea în condiţii optime a drepturilor şi libertăţilor fundamentale> (Decizia nr. 454/2018 şi Decizia nr. 1/2021). De asemenea, apreciem că o asemenea reglementare incoerentă, care alterează înţelegerea şi aplicarea legii, este în evidentă discordanţă şi cu prevederile art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune.