Kulyk: Motivele amânării vizitei preşedintelui Băsescu la Kiev persistă din vina României

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Markiyan Kulyk, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că principalele motive pentru care vizita preşedintelui Traian Băsescu în Ucraina a fost amânată se menţin, din cauza părţii române.

34 afișări
Imaginea articolului Kulyk: Motivele amânării vizitei preşedintelui Băsescu la Kiev persistă din vina României

Kulyk: Motivele amânării vizitei preşedintelui Băsescu la Kiev persistă din vina României (Imagine: Răzvan Chiriţă/Mediafax Foto)

Kulyk a spus că vizita preşedintelui Băsescu, programată la începutul acestui an, a fost amânată din cauza lipsei unui acord asupra Tratatului privind micul trafic la frontieră, precum şi deoarece, din cauza agendei încărcate invocate de miniştrii români cu atribuţii în domeniu, nu s-a întrunit Comisia mixtă prezidenţială, pas premergător întrevederii dintre cei doi şefi de stat.

Diplomatul a explicat că una dintre neînţelegerile dintre România şi Ucraina este includerea în tratat a unei prevederi referitoare la posibilitatea de şedere timp de 90 de zile într-un interval de şase luni. Kulyk a spus că partea română nu este de acord cu impunerea unui termen de şase luni, ceea ce din perspectivă ucraineană ar constitui o discriminare, deoarece ar face posibil, practic, ca anumiţi cetăţeni să locuiască de facto într-un alt stat.

Pe de altă parte, Kulyk spune că o altă problemă o constituie faptul că România doreşte includerea în tratat a unei liste care să cuprindă inclusiv consulate româneşti a căror deschidere nu a fost aprobată de Kiev.

Pe de altă parte, referindu-se la Comisia mixtă prezidenţială, ambasadorul a declarat că cele două comitete care nu s-au întâlnit sunt cele pentru minorităţi şi protecţia mediului. Kulyk susţine că miniştrii de resort ucraineni, în calitate de preşedinţi din partea ucraineană ai comitetelor, i-au invitat pe omologii români pentru discuţii la Kiev de mai multe ori în lunile februarie, martie şi iunie, răspunzându-li-se de fiecare dată de către partea română cu rugăminţi de amânare din cauza programului încărcat.

În acest context, ambasadorul a refuzat să se pronunţe cu privire la eventualitatea unei vizite a preşedintelui Băsescu în Ucraina în acest an, declarând că, mai ales în contextul în care ambele ţări sunt în campanie electorală prezidenţială, este mai bine să fie rezolvate toate problemele de pe agendă, urmând ca apoi să fie stabilită şi o dată pentru o întrevedere la nivel de şefi de stat.

Pe de altă parte, ambasadorul, care a acordat interviul în contextul sărbătoririi, la 24 august, a Zilei Naţionale a Ucrainei, a menţionat o serie de manifestări culturale care vor avea loc la Bucureşti şi la Suceava cu această ocazie. El a ţinut de asemenea să reamintească în acest context istoria comună bogată a celor două popoare.

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă integral interviul acordat de ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Markyian Kulyk:

Reporter: La 24 august, Ucraina sărbătoreşte ziua sa naţională. Care este semnificaţia acestei zile pentru Ucraina? Ce activităţi organizaţi în Romania pentru a marca ziua naţională a Ucrainei?

Markiyan Kulyk: Este o zi specială în istoria poporului ucrainean. Este un punct de cotitură în lupta pentru independenţă, un moment care a fost cu succes implementat, care a venit după mai multe încercări eşuate în ultimul secol.

În urmă cu 18 ani, Parlamentul Ucrainei a adoptat actul de independenţă al Ucrainei, care a fost susţinut la referendum de circa 90 % dintre ucraineni. Este o zi pentru unitatea poporului ucrainean, o zi de referinţă pentru a analiza noi perspective, noi scopuri.

Este şi o zi în care încercăm să prezentăm Ucraina restului lumii, să avem evenimente speciale care să demonstreze cât mai bine care este Ucraina modernă din zilele noastre, care dunt gândurile şi atitudinea oamenilor (...) Este şi o zi pentru care organizăm o serie de evenimente, inclusiv aici, în România şi nu numai la Bucureşti, ci şi la Suceava, unde avem un consulat general care pregăteşte o serie de evenimente.

Dar principalele evenimente vor fi la începutul lunii septembrie.

Respectăm obiceiul ţării gazdă, ştiind că cel mai probabil 24 august este punctul de vârf al vacanţei de vară, mai ales la Bucureşti. Aşa că principalele evenimente sunt amânate până la începutul lunii septembrie.

Vom avea un concert pentru Ziua Independenţei Ucrainei, la 8 septembrie, concert susţinut de ansamblul Kyiv Soloists. Fostul lor dirijor, Bohodar Kotorovych, a decedat din nefericire în vara acestui an, în iulie. Dar ei vor veni oricum în septembrie. Vor interpreta muzică clasică. Vor interpreta Mozart, Ceaikovski, Enescu. Vedeţi, nu este doar o întâmplare, fostul lor dirijor, Bohodar Kotorovych, a fost şi un foarte cunoscut violonist şi a fost laureat al Festivalului George Enescu, aici la Bucureşti, în 1967.

Orchestra Kyiv Soloists a fost înfiinţată în urmă cu zece ani, dar este prima oară când vor veni la Bucureşti, la 8 septembrie, şi cel mai probabil a doua zi vor cânta la Braşov.

Concertul va fi urmat de o recepţie diplomatică, iar în paralel vom avea şi două expoziţii la Centrul Cultural al Ucrainei la Bucureşti. Una va fi dedicată explorării spaţiului, modului în care Ucraina a participat la diversele proiecte de explorare cosmică, posibilităţile hi-tech în acest domeniu (...) Cealaltă expoziţie va fi dedicată cărţii, vor fi diverşi autori, în mod special scriitori şi poeţi ucraineni.

Vor fi probabil deschise de pe 10 septembrie până la sfârşitul lunii.

Rep.: Cum aţi caracteriza evoluţia istorică a relaţiilor dintre România şi Ucraina? Din câte ştiu, România a fost printre primele ţări care au recunoscut independenţa Ucrainei.

M.K.: Cred că dacă vorbim de relaţia istorică a Ucrainei cu România, nu vorbim doar de ultimii 18 ani. Noi am fost vecini...popoarele român şi ucrainean au locuit alături timp de secole. Există personaje ucrainene celebre a căror existenţă este strâns legată de România. De exemplu, faimosul hatman Mazepa, care este înmormântat la Galaţi (...) Există foarte multe legături între ţările noastre.

Inclusiv acum, în vremurile moderne, în ultimii 18 ani, relaţiile dintre ţările noastre au fost complexe. Aş spune că perioadele de dialog intensiv au fost uneori întrerupte de perioade în care problemele au copleşit contactele, mai ales în anumite domenii.

Dar, în general, sunt destul de sigur că suntem cu toţii martorii unor intenţii sincere ale ambelor părţi de a dezvolta relaţii prieteneşti şi apropiate. Şi sunt de asemenea destul de sigur că acum avem oportunităţi suplimentare, iar problemele dintre ţările noastre sunt probabil un lucru care există mai mult pe agenda publicului, a mass-media, decât în relaţiile adevărate dintre statele noastre.

Avem o mulţime de proiecte noi în domeniile economic, cultural. (...) Am revigorat relaţiile dintre Parlamente odată cu vizita preşedintelui Grupului de prietenie cu România din Legislativul ucrainean (Boris Tarasyuk, n.red.), prin stabilirea unui grup de prietenie similar în Parlamentul român. Aşteptăm noi întâlniri.

Rep.: Spuneţi că problemele sunt mai mult pe agenda presei decât în relaţiile oficiale. Totuşi, recent, a avut loc în Parlamentul de la Kiev o sesiune comună a mai multor comitete parlamentare dedicată relaţiilor cu România şi la care presa nu a avut acces. Dumneavoastră aţi fost prezent. Ce s-a discutat acolo? S-a luat vreo hotărâre? Ce concluzii s-au tras?

M.K.: Tocmai la acest lucru mă refeream când vorbeam despre revigorarea relaţiilor parlamentare.

A fost o întâlnire între preşedinţii grupului de prietenie şi a comitetelor parlamentare relevante (...) a fost vorba de 8 comitete care au cuprins toată sfera relaţiilor externe. Este vorba despre încă o dovadă a importanţei pe care parlamentarii şi în general societatea ucraineană o acordă dezvoltării relaţiei cu România.

Discuţia a fost foarte interesantă şi aş spune că atât ceea ce s-a vorbit, cât şi deciziile luate au fost în sensul că dezvoltarea relaţiei bilaterale cu România trebuie să se înscrie printre priorităţile de prim rang ale politicii externe a Ucrainei.

Citește mai departe:

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Citește mai departe:

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici