MAE: În scutul antirachetă, România va găzdui, exclusiv terestru, rachete de interceptare

• Politic

  • Diaconescu: O recunosc eu primul - da, avem o reticenţă în privinţa unei reacţii faţă de Siria 18:24
  • Nazare: Voi fi aspru cu constructorii dacă întârzie sau dacă greşesc 18:20
  • Candidatul pentru ministru al Transporturilor: Boagiu este ministrul care m-a format şi m-a susţinut politic. Oricând va fi în echipa mea 18:14
  • Andronescu: Formula "Garantat Vanghelie" a fost neinspirată 18:07
  • ANALIZĂ MEDIAFAX MONITORIZARE: Cum a abordat presa subiectul demisiei lui Boc 17:57

Potrivit sursei citate, participarea României presupune numai amplasarea de interceptori tereştri, nu şi radare, care vor fi găzduite de alte state.

De asemenea, potrivit MAE, nu vor fi instalate rachete de interceptare pe nave româneşti sau străine în Marea Neagră. Aceste rachete interceptoare vor fi amplasate exclusiv pe uscat.

În cazul în care ar fi fost amplasate pe nave americane în Marea Neagră, demersul ar fi fost unul dificil deoarece tranzitul prin strâmtorile Mării Negre şi staţionarea în Marea Neagră a navelor militare ale statelor neriverane sunt supuse prevederilor Convenţiei de la Montreux. Convenţia este în vigoare din anul 1936, reglementând regimul actual al strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. În timp de pace, navele militare ale statelor neriverane nu pot depăşi anumite limite de tonaj total şi nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Tranzitarea strâmtorilor de către navele militare are statelor neriverane este supusă unei notificări prealabile către partea turcă, ce trebuie efectuată, de preferinţă, cu 15 zile înainte de realizarea tranzitului.

Proiectul pentru realizarea scutului antirachetă al SUA cuprinde patru faze. În prima fază, prevăzută pentru anul 2011, se va realiza desfăşurarea sistemelor de apărare antirachetă existente în prezent şi cu o capacitate dovedită, inclusiv Aegis Weapon System maritim, interceptoarele SM-3 bloc IA şi senzori, precum sistemul transportabil de supraveghere radar AN/TPY-2, pentru a răspunde astfel ameninţărilor regionale cu rachetă balistică la adresa Europei, dar şi a trupelor americane de pe continent.

Faza a doua, prevede, pentru anul 2015, ca, după teste adecvate, să aibă loc desfăşurarea unei variante îmbunătăţite de interceptoare SM-3 bloc 1B, atât în configuraţie terestră, cât şi maritimă, a unor senzori performanţi, scopul fiind extinderea zonei apărate împotriva unor eventuale atacuri cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune.

În faza a treia, pentru anul 2018, după încheierea perioadelor de cercetare, dezvoltare şi testare, va avea loc desfăşurarea unor interceptoare avansate de tip SM-3 Bloc 2A, o variantă aflată în prezent în curs de dezvoltare. Această mişcare va permite contracararea ameninţărilor cu rachete cu rază scurtă, medie şi a rachetelor intermediare.

Faza a patra, prevăzută pentru anul 2020, prevede ca, după încheierea perioadelor de cercetare, dezvoltare şi testare, să se facă desfăşurarea unor interceptoare avansate de tip SM-3 Bloc 2B. Această mişcare va ameliora capacitatea de a contracara atacuri cu rachetă cu rază medie şi intermediară, dar şi o potenţială ameninţare la adresa SUA cu un atac cu rachetă intercontinentală.

Sistemul SM-3 a fost testat cu succes de 8 ori începând din 2007.