Marko Bela: Conflictul din martie '90, moment al luptei pentru libertate a maghiarilor din Ardeal

• Politic

  • Ponta: Declaraţiile unor oficiali maghiari în cazul Jozsef nu sunt în linia relaţiei de buni vecini 23:02
  • Cezar Preda: Invit UDMR la susţinerea unei moţiuni de cenzură 14:40
  • Hellvig: Avem dosare închise de trei, patru ani în sertare pentru că primarii nu erau de la PDL 13:32
  • Ambasadorul Ungariei a fost chemat la MAE pentru explicaţii în cazul Nyiro Jozsef 11:31
  • Ambasadorul britanic: Jocurile Olimpice de la Londra pot fi o inspiraţie pentru oamenii din România 11:18

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a susţinut, după ce s-a întâlnit cu o parte din victimele maghiare ale evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureş şi cu rudele celor morţi, că atunci a existat riscul declanşării unui război civil.

"Eu de-acum câteva zile am spus şi pot să repet că, de fapt, zilele acelea în Târgu Mureş s-a desfăşurat un moment al luptei pentru libertate a maghiarilor din Târgu Mureş, din Ardeal. Dar nu împotriva românilor cu care s-au confruntat şi care, de fapt, erau oameni induşi în eroare şi aţâţaţi împotriva unei alte comunităţi, ci împotriva acelora care, de fapt, au organizat aceste evenimente, care au instigat cele două comunităţi la un astfel de conflict", a spus Marko Bela.

El a susţinut că "lupta de libertate" despre care vorbeşte era îndreptată împotriva reprezentanţilor vechiului regim, "la urma urmei", el fiind convins că, de fapt, în Târgu Mureş, în 19-20 martie 1990, "s-a încercat o blocare a tuturor rezultatelor obţinute deja în decembrie 1989" şi că "a fost inclusiv o încercare de contrarevoluţie pentru a bloca, pentru a opri procesul de democratizare demarat în decembrie 1989".

Vicepremierul a susţinut că dacă acea încercare de contrarevoluţie ar fi reuşit, exista riscul declanşării unui război civil, care să ducă atât la blocarea "luptei pentru identitate naţională a maghiarilor", dar şi la blocarea democratizării României.

"Dacă s-ar fi reuşit acest lucru, dacă s-ar fi reuşit declanşarea unui anumit război civil - fiindcă a existat acest risc. Ulterior, pentru unii pare şocant ce spun, dar la vremea respectivă a existat acest risc. Dacă s-ar fi reuşit, probabil, s-ar fi blocat nu numai dobândirea drepturilor maghiarilor din România şi lupta pentru identitatea naţională, ci un întreg proces de democratizare în România s-ar fi blocat pentru mult timp. De aceea, eu cred că trebuie să-i comemorăm pe cei care au căzut victime acestei încercări, acestui scenariu, şi să-i comemorăm şi cu scopul de a trage anumite învăţăminte, fiindcă de fapt după aceea, prin comportamentul comunităţii locale, prin comportamentul comunităţii maghiare, am reuşit să continuăm lupta politică pentru dobândirea drepturilor naţionale şi, în acelaşi timp, să continuăm un proces de democratizare în România", a conchis el.

Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, evenimentele din martie 1990 s-au soldat cu 278 de victime, din care 190 de români şi 88 de maghiari. În evenimente au murit cinci persoane - trei maghiari şi doi români -, au fost distruse 46 de autovehicule, au fost devastate sediile a patru formaţiuni politice şi s-au comis furturi din două unităţi comerciale.

Printre cele mai cunoscute victime, dintre români, se află Mihăilă Cofariu. Iniţial, acesta a fost prezentat, de către o televiziune irlandeză, ca fiind maghiar, victimă a unui român. Ulterior, s-a dovedit că acesta era ţăran român din Hodac, iar bărbatul care îl bătea cu sălbăticie, dându-i cu o pancartă în cap şi lovindu-l în burtă în timp ce era căzut, era maghiar - Barabas Erno. Dintre maghiari, a căzut victimă scriitorul Suto Andras, care în acele evenimente şi-a pierdut un ochi. De asemenea, au fost vandalizate sediile unor partide politice.

Au fost arestate 21 de persoane, iar în urma finalizării cercetărilor s-au întocmit 17 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 30 de persoane, care au fost condamnate, majoritatea, până la un an de închisoare. Cele mai grave condamnări, la câte 10 ani de închisoare, le-au primit Barabas Erno (fugit în Ungaria imediat după evenimente - n.r.) şi Csereznyes Pal (şi el implicat în cazul Cofariu - n.r.), care a primit graţierea în 1996, de la fostul preşedinte Emil Constantinescu.