Motivarea CCR pe conflictul între Preşedinţie şi Parlament pe tema Orban prim-ministru: Propunerea unui premier cu scopul de provoca o criză politică contravine flagrant Constituţiei

Curtea Constituţională a stabilit, în 24 aprilie, cu majoritate de voturi, că există conflict juridic de natură constituţională între Preşedinţie şi Parlament din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcţia de premier de către şeful statului Klaus Iohannis.

„Desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru cu scopul de a provoca o criză politică de natură să conducă la alegeri anticipate, implicând, ca etapă intermediară, dizolvarea Parlamentului, determină ca ceea ce constituie, în mod obişnuit, efectul unor încercări nereuşite de a forma un nou Guvern să se transforme într-un scop declarat, urmărit şi asumat de autorităţi publice de rang constituţional. Or, o asemenea conduită contravine în mod flagrant spiritului Constituţiei şi loialităţii constituţionale”, arată Curtea Constiţională (CCR), în motivarea publicată marţi.

De asemenea, judecătorii constituţionali subliniază că preşedintele României a susţinut, prin declaraţiile publice şi actul desemnării, un candidat la funcţia de prim-ministru care, la rândul său, a declarat public că urmăreşte respingerea de către Parlament a două cereri de învestitură a Guvernului şi declanşarea dizolvării Parlamentului în condiţiile art.89 din Constituţie.

„Desigur că sesizările privesc un conflict juridic de natură constituţională între Preşedinte şi Parlament, astfel încât, aparent, conduita candidatului la funcţia de prim-ministru excedează obiectului acestei cauze. Această conduită prezintă însă relevanţă pentru aprecierea conduitei constituţionale a Preşedintelui României. Urmând logica textelor constituţionale de referinţă analizate şi acţionând cu loialitate constituţională, Preşedintele României ar fi trebuit să excludă, de plano, un candidat care se pronunţă, atât înainte, cât şi în timpul şi după consultări, în
sensul că va contribui la respingerea celor două propuneri de Guvern care vor fi formulate, pentru a se întruni condiţiile constituţionale care să permită Preşedintelui României ”să dizolve acest Parlament” ”, arată sursa menţionată.

CCR mai arată că desemnarea realizată în aceste condiţii, precum şi faptul că declaraţiile publice ale lui Iohannis şi Orban duc la concluzia că a existat o intenţie comună de a intra „în logica alegerilor anticipate”.

„Preşedintele României a desemnat în calitate de candidat la funcţia de primministru, în data de 6 februarie 2020, aceeaşi persoană care ocupă funcţia de prim-ministru al Guvernului căruia Parlamentul i-a retras încrederea prin adoptarea unei moţiuni de cenzură cu doar o zi înainte, în data de 5 februarie 2020. Aceasta, în absenţa oricărui element de natură să creeze convingerea Preşdintelui Românei că, în decurs de o zi, s-ar fi schimbat ceva în privinţa opţiunii parlamentare, ceea ce demonstrează, ab initio, o ignorare a rolului şi voinţei Parlamentului exprimate prin adoptarea moţiunii de cenzură, aşadar utilizarea procedurii prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituţie contrar scopului pentru care a fost instituită”, mai arată judecătorii constituţionali.