Vosganian: Covasna şi Harghita nu ar putea să trăiască într-o formulă de autonomie de niciun fel

• Politic

  • Stolojan: Singura mea speranţă că Guvernul nu o ia razna în politicile economice e Florin Georgescu 14:12
  • Conducerea PDL a decis că nu e momentul depunerii unei moţiuni de cenzură 14:03
  • Ponta: Nu Năstase l-a propus pe Grăjdan la ISC, ci un alt coleg 13:28
  • Iliescu: Oficialităţile ungare au lansat o provocare, pe tema înhumării lui Nyiro 12:55
  • Vosganian critică Guvernul pentru Ordonanţa de Urgenţă privind primăriile. Ponta: Vosganian nu ştie ce a decis Curtea Constituţională 12:21

Vosganian a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă la Cluj, că nu înţelege "semeţia" unor lideri ai UDMR, în condiţiile în care judeţele Harghita şi Covasna sunt printre cele mai sărace din România.

"Investiţiile străine nu au trecut Carpaţii, sunt judeţe sărace, cum sunt Vaslui sau Botoşani, dar şi Harghita şi Covasna. Nu înţeleg semeţia unor lideri ai UDMR, pentru că Harghita şi Covasna sunt printre cele mai sărace judeţe din România. Acolo, autorităţile maghiare au pus pe fugă toţi investitorii străini. Covasna şi Harghita trăiesc numai din păduri şi apa minerală. Nu poţi să ţii două judeţe în acest fel. Cele două judeţe au nevoie de Capitala României şi de fondurile bugetare poate mai mult decât oricare alte judeţe. Covasna şi Harghita nu ar putea să trăiască într-o formulă de autonomie de niciun fel pentru că sunt complet dependente de fondurile care vin de la Bucureşti", a spus Vosganian.

Vicepreşedintele PNL senatorul Varujan Vosganian a participat, sâmbătă şi duminică, la Cluj-Napoca, la programul de pregătire politică "Femeile liberale pot ajuta România", lansat de Organizaţia Femeilor Liberale (OFL).

Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.