ANALIZĂ: Nemulţumirile judecătorilor, efect "boule de neige" în revocarea a doi membri CSM

Dacă informările privind investigaţiile ANI şi DNA nu ar fi venit pe fondul votului privind alegerea unui procuror în funcţia de preşedinte al CSM, Oana Schmidt Hăineală, suspiciunile în ceea ce priveşte buna-credinţă a anchetatorilor nu ar fi existat, iar judecătorii vizaţi, Horaţius Dumbravă şi Adrian Neacșu, nu ar fi fost consideraţi victimele "dictaturii procurorului".

Indiferent ce finalitate vor avea investigaţiile declanşate în cel mai amplu scandal în care a fost implicat CSM de la constituire, suspiciunile că anchetele sunt dirijate vor rămâne, la fel şi cele legate de integritatea celor doi judecători, cei mai vocali în contestarea Oanei Schmidt Hăineală la conducerea CSM.

Investigaţiile privindu-i pe Neacşu şi Dumbravă au fost anunţate la scurt timp după ce conducerea CSM a fost preluată de un procuror, Oana Schmidt Hăineală, cu ajutorul votului a doi judecători - Alina Ghica (fost preşedinte al CSM) şi Cristi Danileţ.

"(...) am aflat că un procuror a fost ales preşedinte al CSM, cu votul firesc al colegilor procurorilor, cu votul dirijat politic al reprezentanţilor «societăţii civile», şi cu votul trădător a doi judecători, între care şi preşedintele ICCJ. Care acceptă cu zâmbetul pe buze să fie condusă de un procuror, trăiţ-ar independenţa! Situaţia e stupidă oricum o privim. Procurorii nu sunt independenţi, ci funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei şi au ca şi şef ierarhic care taie şi spânzură dacă vrea pe un nenea sau o tanti numită acolo de preşedinte la propunerea ministrului Justiţiei. Independenţă din părţi, nici măcar de formă. La rândul său, CSM are obligaţia constituţională să asigure independenţa justiţiei. No, mă întreb eu, cum dracu poate CSM să fie mogulul independenţei dacă este condus de un procuror, dependent vădit faţă de puterea executivă?", scrie avocatul clujean Radu Chiriţă, într-un articol publicat luni pe site-ul juridice.ro.

Tot pe acest site de specialitate, Dumitru Diaconu, judecător la Curtea de Apel Piteşti, explică "de ce nu e normal ca un organism instituţional cum este CSM să fie condus de un preşedinte CSM procuror".

"Argumente: numărul dublu al judecătorilor faţă de procurori în componenţa CSM, numărul dublu de judecători faţă de procurori în sistemul judiciar, proporţia covârşitoare a cauzelor civile faţă de cauzele penale. Mai mult, oricât de bun profesionist ar fi un procuror, el, în opinia mea, nu poate gestiona la standarde de exigenţă maximă pe care le pretinde funcţia de preşedinte al CSM - având în vedere formaţia sa de «penalist» şi nu de «civilist» - multiple probleme ce apar în materie civilă, mai ales, în acest an al imenselor provocări generate de aplicarea noului Cod civil şi de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă", scrie judecătorul citat.

Din 4 ianuarie, când cu zece voturi "pentru" (inclusiv cel al preşedintei instanţei supreme) şi opt "împotrivă", Hăineală a fost aleasă preşedinte al Consiliului, judecătorii au comentat pe forumurile lor despre interpretările Legii 317 privind CSM, precizând că nu poate fi ignorată filozofia legii şi că doar un judecător poate conduce magistratura.

Asociaţiile profesionale au reacţionat imediat, însă judecătorii s-au decis să-şi facă singuri curat.

Astfel, în 7 ianuarie, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a pus în discuţie revocarea reprezentanţilor judecătorilor din CSM, respectiv pe judecătorii Marius Tudose şi Cristi Danileţ, iar în 10 ianuarie Curtea de Apel Cluj a iniţat procedura de revocare a reprezentanţilor curţii de apel din Consiliu, respectiv pe judecătorii Alina Ghica, Horaţius Dumbravă şi Alexandru Şerban.

Adunările generale ale celor două instanţe au votat decisiv pentru revocarea celor doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM): Alina Ghica - judecător al Curţii de Apel Bucureşti şi Cristi Danileţ - judecător cu grad de tribunal, care a candidat din partea judecătoriilor din funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Oradea, poziţie din care a demisionat.

Revocările decise de cele două instanţe au efect "boule de neige" în sistem, iar motivul - "îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu în calitate de membru al CSM" - nici nu mai contează.

Nemulţumirea faţă de Cristi Danileţ a crescut în timp, în urma afirmaţiilor lansate de acesta fie pe Facebook, fie în alte medii, prin care taxa declaraţiile politicienilor. Cea mai proaspătă ieşire a lui Danileţ este de duminică şi se se referă la: "Două dosare cu oameni politici de mare importanţă. Primul este săptămâna care urmează. O reţea implicând magistraţi".

Judecători, dar şi procurori au început să comenteze "anunţul" lui Danileţ şi să-i critice pe cei care conduc Direcţia Naţională Anticorupţie pentru "scurgerea de informaţii" dintr-un dosar de urmărire penală la care judecătorul pare a avea acces, deşi nu există cereri de aviz de percheziţie, reţinere adresate CSM, elemente care l-ar îndreptăţi să cunoască date din dosar.

În decurs de două săptămâni, până luni, un număr de 95 de judecătorii dintr-un total de 180 (inclusiv instanţele militare) au votat pentru revocarea lui Cristi Danileţ din CSM.

Cristi Danileţ a fost ales în toamna anului 2010 membru în CSM, ca reprezentant al judecătoriilor, cu 941 de voturi, urmat de Elena Popescu de la Tg. Jiu cu 597 de voturi. Celălalt candidat pentru CSM din partea judecătoriilor a fost Marius Tudose, care a obţinut 1144 de voturi.

După ce a fost ales în CSM, Danileţ şi-a dat demisia, în 23 februarie 2011, din funcţia deţinută la Judecătoria Oradea.

În acest context, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) afirmă că statutul judecătorului Cristi Danileţ este neclar în CSM sub aspectul reprezentativităţii judecătorilor de la instanţele de fond, începând din 23 februarie 2011, când a demisionat din funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Oradea. Concret, Danileţ este judecător cu grad de tribunal, nu de judecătorie, astfel că nu ar avea ce căuta în Consiliul Superior al Magistraturii, acuzat de AMR că nu a tranşat această chestiune, "refuzând cu obstinenţă să o pună pe ordinea de zi a şedintelor CSM".

Dacă problema de reprezentativitate în CSM poate fi eludată, totuşi voturile pentru revocare din Consiliu ale colegilor judecători nu pot fi ignorate de Cristi Danileţ, care afirma în 9 ianuarie că "are onoare", dar nu are motive să demisioneze.

Pe de altă parte, tot în 9 ianuarie, judecătoarea Alina Ghica afirma că nu s-a invocat niciunul dintre cazurile prevăzute de lege pentru revocarea sa din funcţia de membru al CSM, precizând că va respecta deciziile luate în adunărilor generale ale judecătorilor.

Până luni, 12 curţi de apel, din totalul de 16, au decis revocarea Alinei Ghica din CSM.

În iunie 2011, Alina Ghica a fost aleasă membru CSM cu 326 de voturi.

Între timp, la Consiliul Superior al Magistraturii se vorbeşte tot mai des despre procedura anevoioasă de revocare a celor doi, întrucât Plenul Consiliului trebuie să se pronunţe pe rezultatul votului a sute de judecători.

Decizia CSM privind votul exprimat în adunările generale poate fi contestată în instanţă, ceea ce va prelungi conflictul, conflict care poate căpăta dimensiuni neaşteptate în cazul subestimării opţiunilor judecătorilor.