Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 începe miercuri redactarea raportului

Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 se reuneşte miercuri pentru a redacta raportul pe care îl va înainta plenului şi care va conţine concluziile audierilor, precum şi propunerile de modificare a legislaţiei actuale în sensul întăririi atribuţiilor comisiilor parlamentare de anchetă.

181 afișări
Imaginea articolului Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 începe miercuri redactarea raportului

Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 începe miercuri redactarea raportului

Redactarea raportului va fi făcută în şedinţă secretă, lucrările nemaifiind transmise online.

Comisia a fost înfiinţată după ce PSD şi ALDE au cerut anchetă parlamentară pentru clarificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009, dar şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, ca urmare a dezvăluirilor făcute de Dan Andronic cu privire la noaptea alegerilor şi persoane aflate în anturajul lui Traian Băsescu.

Andronic a publicat un articol în care susţinea că în seara celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2009 a mers la locuinţa lui Gabriel Oprea, în calitate de consultant politic, unde se aflau, printre alţii, George Maior, şef al SRI la momentul respectiv, Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, şi Laura Codruţa Kovesi, la momentul acela procuror general al României.

Dan Andronic scria că Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi erau preocupaţi, în seara alegerilor, de victoria lui Traian Băsescu.

În cele patru luni de activitate, Comisia l-a audiat doar pe unul dintre protagoniştii turului secund de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 2009, respectiv pe Mircea Geoană. Traian Băsescu nu a fost invitat la audieri.

Pe de altă parte, dintre cele patru persoane menţionate de Dan Andronic, doar George Maior a dat curs invitaţiei de a se prezenta la audieri, unde a admis că a fost în seara scrutinului la Gabriel Oprea acasă, la un „eveniment privat”, el menţionând că are o relaţie de prietenie cu Oprea.

Spre deosebire de Maior, Coldea, Kovesi şi Oprea au folosit stilul epistolar pentru a coresponda cu membrii Comisiei. Astfel, fostul prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, a transmis o scrisoare Comisiei în care a precizat că în cursul zilei de 6 decembrie 2009, cât şi anterior şi ulterior acesteia, a avut, „ocazional”, şi „activităţi cu caracter privat”.

Kovesi a refuzat în mod repetat invitaţia de a se prezenta la audieri, deşi Comisia a transmis solicitări sucesive. Kovesi a transmis, însă, mai multe scrisori Comisiei în care precizează că nu va da curs invitaţiei de a se prezenta la audieri, ea motivând fie că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitatea de martori în faţa comisiilor parlamentare, fie că nu are cunoştinţe despre aspecte care să servească la aflarea adevărului, raportat la obiectul de activitate al Comisiei.

Nici Gabriel Oprea nu s-a prezentat la audieri. El a trimis o scrisoare Comisiei în care le cere membrilor comisiei să solicite acordul prealabil al organului judiciar competent în vederea audierii sale în Parlament, având în vedere că a fost audiat la PÎCCJ, în calitate de martor, cu privire la acelaşi subiect, într-un dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem.

Refuzul unor persoane de a se prezenta la audieri, dar şi a unor instituţii de a furniza comisiei copii ale unor documente, i-a determinat pe membrii Comisiei să elaboreze o serie de propuneri de modificări ale legislaţiei în vigoare cu scopul de a întări atribuţiile comisiilor de anchetă care vor fi constituite în viitor, aceste propuneri urmând a se regăsi în raport.

Pe de altă parte, comisia a solicitat Parchetului General copia dosarului ce vizează organizarea alegerilor din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial. Parchetul General a anunţat, însă, că nu poate trimite Comisiei copia dosarului pentru că legea nu permite furnizarea de informaţii ce fac obiectul unei cercetări penale.

Comisia a cerut, în replică, ministerului Justiţiei sa sesizeze Inspectia Judiciară în legatura cu "atitudinea" procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a precizat că va discuta cu Augustin Lazăr şi în funcţie de răspunsurile lui, va sesiza Inspecţia Judiciară. O astfel de discuţie, la care să participe Toader, Lazăr, dar şi membrii Comisiei, nu a mai avut loc.

Ca urmare a refuzului lui Lazăr de a furniza o copie a dosarului, Comisia de anchetă a decis să solicite preşedinţilor celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, să ia decizia politică de a sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public.

Solicitarea a ajuns la preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a transmis-o Comisiei juridice, spre analiză. CCR nu a mai fost însă sesizată, deşi comisia a ajuns în stadiul de a redacta raportul.

Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a fost înfiinţată în 11 mai, Parlamentul adoptând o hotărâre în acest sens. Preşedinte al Comisiei a fost desemnat Mihai Fifor, deşi liderul PSD Liviu Dragnea îşi manifestase iniţial intenţia de a prezida comisia. După ce Fifor a devenit ministru, preşedinţia Comisiei a fost preluată de deputatul PSD Oana Florea.

Printre cei audiaţi de Comisie s-au numărat Dan Andronic, Mircea Geoană, candidat PSD la prezidenţiale, şi Viorel Hrebenciuc, fostul şef de campanie a lui Geoană. Ana-Maria Pătru, şefa AEP în 2009, a refuzat să se prezinte la audieri, dar a transmis o scrisoare.

Astfel, Andronic a declarat, înainte de a fi audiat de Comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009, că nu a vrut să facă din dezvăluirile sale un "serial memorialistic" şi nu s-a gândit să-şi scrie memoriile, ci să "încercăm un efort de vidanjare".

Geoană a spus, la audieri, că a existat un efort deliberat, coordonat de la vârf, de influenţare a alegerilor din 2009, în timp ce Hrebenciuc a precizat că nu consideră ilegală întâlnirea din sufrageria lui Gabriel Oprea, el arătând că are doar dubii asupra moralităţii acesteia.

Vicepreşedintele AEP în 2009, Ana-Maria Pătru, a refuzat să se prezinte la audieri, deşi a fost invitată. Ea a transmis, însă, o scrisoare Comisiei în care precizează că ar fi utilă lămurirea modului în care firma Siveco, controlată de Irina Socol, câştiga licitaţiile pentru softuri, cum ar fi cele privind numărarea voturilor şi a lăsat de înţeles că fosta şefă Siveco, Irina Socol, ar fi apropiată de SRI.

„Nu există motive temeinice de îndoială privind rezultatul alegerilor. Consider însă că e suspect faptul că Siveco, firmă controlată de Irina Socol, a câştigat aproape toate licitaţiile privind softurile de numărare şi trasmitere a datelor către AEP. Cred că ar fi utilă lămurirea modului în care firma Siveco câştigă aceste licitaţii pentru softuri de numărare a votului şi transmitere a datelor, chiar dacă ele sunt deschise prin sistem SEAP”, a scris Pătru.

Ulterior, Ana-Maria Pătru a fost audiată, la solicitarea sa, şi de către Comisia SRI, unde a dat detalii despre acuzaţiile pe care le-a menţionat în scrisoarea transmisă Comisiei de anchetă.

Printre cei audiaţi s-au mai numărat Vasile Blaga, Dan Şova, Radu Berceanu, Neculai Onţanu, Anchel Iordănescu, Octavian Opriş, Eugen Tomac, Teodor Baconschi.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici