DEZBATERE  Cum a ajuns „Deşteaptă-te, române” să fie imnul de stat al României. Ţara noastră a avut, de-a lungul timpului, 6 imnuri

Într-un singur secol, România a avut şase imnuri şi asta pentru că cei care au venit la putere au stabilit de fiecare dată o altă zi naţională, alte însemne de stat, un alt imn.

Premiu de 100 de galbeni pe vremea lui Cuza

Primul imn a apărut a apărut în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs public al cărui premiu era de 100 de galbeni, câştigătorul a fost compozitorul şi violonistul Eduard Hubsch, cu piesa „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor". Melodia nu a avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru viitorul „Imn regal român", intonat, pentru prima dată, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884.

Comuniştii au venit cu „Zdrobite cătuşe”

În anul 1948, odată cu instalarea regimului comunist, în ziarul „Flacăra" a fost publicat noul imn al României, „Zdrobite cătuşe", pe muzica lui Matei Socor. O melodie cu versuri de propagandă în care era preaslavită Republica Populară şi prietenia cu poporul rus eliberator:

„Zdrobite cătuşe în urmă rămân,

În frunte-i mereu muncitorul,

Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm,

Stăpân pe destin e poporul”.

A urmat „Te slăvim, Românie”

În anul 1953, în plină sovietizare a României, imnul „Zdrobite cătuşe” a fost inlocuit cu „Te slăvim, Românie!" pe versuri de Eugen Frunză şi Dan Deşliu. Partidul a hotărât ca poporul să se bucure adânc de faptul că armata rusă era încă în ţară, elitele României îşi aflau sfârşitul în închisoare, iar libertatea de expresie devenise o amintire interzisă:

„Te slăvim, Românie, pământ părintesc,

Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor

Cu poporul sovietic eliberator

Leninismul ni-e far şi tarie şi avânt”.

Ceauşescu a impus „Pe-al nostrui steag e scris Unire”

În anul 1975, imnul naţional al României a fost din nou schimbat. Ceauşescu şi-a dorit o altă melodie, mai puţin stalinistă. Aşa au ajuns românii să cânte „Pe-al nostru steag e scris Unire", pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Melodia a devenit, ulterior, imnul naţional al Albaniei, la propunerea poetului Victor Eftimiu, de origine albanez.

Revoluţia ne-a prins cu „Trei culori cunosc pe lume”

În anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume", imn care a fost intonat până la sfârşitul anului 1989.

Tovarăşii erau obligaţi să-l cânte pe stadioane, în şcoli, la toate adunările populare.

În 1989, imn a devenit un cântec interzis în perioada comunistă, „Deşteaptă-te, române!", la origine, „Un răsunet", a devenit imnul naţional al României. S-a dorit o rupere de trecut.