Video #DIZGRAŢIAŢII Deţinutul angajat la fermă doar după gratii. În libertate, aceeaşi societate l-a respins

Un recidivist are mai mari şanse să îşi găsească un loc de muncă dacă revine după gratii, decât în libertate. Campania #DIZGRAŢIAŢII vă prezintă cazul unui deţinut care a muncit la aceeaşi fermă de legume după fiecare din cele patru condamnări. În libertate acelaşi patron l-a respins.

Share pe Facebook 4487 afişări

România nu dispune în acest moment de un sistem complex de reintegrare socială şi de reabilitare a persoanelor care au comis infracţiuni şi au fost încarcerate. Intervenţia statului pentru a pedepsi o încălcare gravă a legii se face prin privarea de libertate şi îngrădirea unor drepturi, dar după ispăşirea condamnării nu oferă celui aflat în detenţie ajutorul necesar pentru a-şi găsi un loc de muncă şi a deveni util societăţii.

Astfel, rata de recidivă este de 50%, afirmă reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Iar unii dintre recidivişti care au decis să ducă o viaţă cinstită şi onestă după eliberare au constatat că nici măcar cei care îi cunoşteau nu le-au oferit şansa de a se reabilita.

,,Rata recidivei este peste 50%, iar dacă luăm în calcul şi deţinuţii pe care îi avem în spaţiul extracomunitar creşte dramatic rata recidivei. Am un exemplu foarte clar aici. Am avut un deţinut care a venit în 3-4 pedepse succesive. Pe toată perioada pedepsei a muncit la o fermă de legume. După una din pedepse, când s-a eliberat, s-a dus să se angajeze şi nu l-a angajat. Inevitabil, a comis o nouă infracţiune, a ajuns din nou la Penitenciarul Jilava, l-am repartizat din nou la punctul de lucru la legume şi a ajuns să muncească din nou, dar ca deţinut. Foarte mulţi se califică în diverse meserii, învaţă efectiv să muncească şi să fie interesaţi să îl angajeze după eliberare. Pentru că angajându-l, automat îl salarizează şi are din ce să îşi câştige existenţa licit, nu mai e obligat să săvârşească o infracţiune. După ce se eliberează e problema, nu aici", a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Jilava, Cristian Micu.

Penitenciarul Jilava, la fel ca majoritatea unităţilor de detenţie cu regim semi-deschis şi deschis, poate asigura forţă de muncă specială (persoane private de libertate) pe bază de contract de prestări servicii, în interiorul şi în exteriorul locului de deţinere, pentru executarea de lucrări necalificate ce ţin de domeniul public şi privat.

Tariful orar, negociabil, porneşte de la 8,12 lei/ora/deţinut fără TVA, în funcţie de numărul deţinuţilor contractaţi şi de programul de muncă. Aceste aspecte se pot negocia, însă, în funcţie de lucrările ce trebuie efectuate şi complexitatea acestora. Avantajele folosirii deţinuţilor constau în asigurarea de către penitenciar a unui număr constant de persoane private de libertate, supravegherea şi coordonarea lucrărilor de către personalul penitenciarului în colaborare cu reprezentantul operatorului economic. Angajatorul nu va plăti pentru deţinuţi nici CASS, nici şomaj şi nici alte taxe către stat.

,,De ce ia un angajator puşcăriaşi la muncă? Pentru că sunt serioşi, muncesc, vin la ora fixată, le spun să vină la şase jumătate, la şase jumătate vin, avem interes să nu prindem nici noi traficul din Bucureşti şi toată lumea e mulţumită. Păcat că după ce îşi satisfac pedeapsa nu mai sunt angajaţi, pentru că altele sunt condiţiile, pentru că angajatorul trebuie să plătească CASS, taxe, acum nu le plătesc şi ăsta e un avantaj. Deci, ies ca şi cum ar angaja un muncitor necalificat liber, dar avantajul este pe partea asta, că nu lipsesc, nu vin băuţi, nu fură din materiale şi sunt conştiincioşi, muncesc" a completat Cristian Micu.

Deţinuţii pot fi folosiţi la săpat fundaţii, aşezat cofraje, demolat si decopertat construcţii, munci necalificate în legumicultură şi pomicultură, curăţenie şi igienizare zone verzi, sortat selectiv deşeuri, confecţionat plicuri, cusut pantofi şi multe altele. Dar, ceea ce lipseşte în momentul de faţă sistemului de detenţie din România, spune reprezentantul Penitenciarului Jilava, este un serviciu de reintegrare şi reabilitare a celor care se eliberează din închisoare.

,,După punerea în libertate ar trebui să existe un serviciu social real pentru reintegrarea deţinuţilor, nu cu vorbe frumoase, proiecte şi hârtii. Deci, efectiv, omul ăla după ce iese pe poarta penitenciarului să fie dus undeva să i se ofere un loc de muncă, pentru că majoritatea nu au un suport familial. Deci, nu au familie şi se eliberează cu o sumă de bani mică, o zi-două este sufiecient să îi cheltuie, iar a treia zi ajung să comită o nouă infracţiune pentru că trebuie să îşi stăpânească foamea. Degeaba l-am pus în libertate şi a muncit în penitenciar, pentru că după ce se eliberează nu îl angajează nimeni. Trebuie o politică, probabil, de fiscalizare mai mică sau să nu fiscalizeze persoanele juridice care angajează foşti deţinuţi", a concluzionat comisarul şef Cristian Micu.

Practic, degeaba se specializează un deţinut cât se află în spatele gratiilor, dacă după punerea în libertate nimeni nu e dispus să îl angajeze.

Adrian Chiribău are 35 de ani, iar înainte de a fi condamnat se ocupa de administrarea mai multor firme din România, fiind considerat un exemplu de succes. Dar în anul 2009, după ce a ajutat o prietenă să întocmească formalităţile vamale pentru un import de cherestea, s-a trezit luat pe sus de trupele speciale şi arestat. Bărbatul susţine că abia în închisoare a aflat că în interiorul bucăţilor de lemn aduse din Argentina se aflau nu mai puţin de patru tone de cocaină. A fost condamnat la 11 ani de închisoare, pentru complicitate la trafic internaţional de droguri de mare risc.

,,Nu cred că te poţi reabilita în penitenciar. Nu cred că dacă croşetezi sau dacă ai to felul de hobby-uri, te poţi reabilita. Astea sunt doar etapele pe care trebuie să le trecem ca să fim reabilitaţi. Eu cred că ar trebui pus accentul mult mai mult pe educaţie, pe continuarea studiilor, luat pe fiecare persoană în parte. Reabilitarea nu se face prin croşetat, cum vă spuneam, sau astfel de activităţi. Ar trebui să fie pus accentul pe educaţie, să putem urma cursurile unei facultăţi, să avem acces la învăţământ. În prezent, poţi studia doar dacă eşti încarcerat la regim deschis sau semideschis. La regim închis, de maximă siguranţă sau în arest preventiv nu pot urma nicio formă de învăţământ, nici la ID, nici prin corespondenţă, nimic”, spune Adrian.

 

El susţine că a încercat să urmeze studiile Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, dar nu i s-a permis să facă acest lucru cât timp a fost încarcerat la un penitenciar de maximă siguranţă, iar după ce a trecut la un regim semi-deschis de detenţie a constatat că sunt foarte puţine universităţi dispuse să îl accepte la cursuri la distanţă.

,,Cum schimbă detenţia un om? Cu siguranţă nu în bine! Îşi pune amprenta, pentru că zilnic întâmpinăm tot felul de situaţii nu tocmai ok, nu este viaţa noastră aici, noi încercăm să depăşim, dar nu e uşor, e foarte greu chiar şi pentru acele persoane puternice. Se presupune că ajungem aici şi trebuie să fim puternici, dar suntem trataţi ca nişte copii. Trebuie acceptul pentru absolut orice deplasare, la fel, a fi însoţiţi, nimic nu se face de unul singur. Totul cu acordul lor... Eu nu simt sărbători, nu am cum să le simt aici, dar nici ai mei acasă, părinţii, îmi spun că nu mai au cum să simtă sărbătorile. Când iau legătura, în preajma sărbătorilor cu familia, mama plânge şi îmi spune că ea nu are sărbători fără mine”, povesteşte Adrian Chiribău, care mai are cel puţin doi ani de stat în spatele gratiilor.

Mergem spre alt penitenciar să vedem care este percepţia legată de ceea ce va urma după gratii. La Târgşor, Aurora vrea să ne vorbească doar sub protecţia anonimatului. A fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru înşelăciune şi vrea să transmită un mesaj societăţii “Să nu vă fie frică de noi. Suntem doar nişte oameni care au greşit”.

“Sunt om, am greşit, într-adevăr, vreau să mă schimb, sunt ferm convinsă că mă schimb, chiar dacă am comis o infracţiune, am muncit pe toată perioada asta. A fost o neşansă, un ghinion al vieţii. Multe femei sunt aşa, totuşi trebuie să avem şi noi posibilitatea, cineva să ne întindă o mână când ieşim de aici. Şi statul ar trebui să le creeze patronilor respectivi, directorilor de firmă, trusturilor, scuteşte-i de impozit, dă-le şi femeilor ălora să muncească ceva”, spune Aurora.

Femeia ştie însă că se va lovi de uşi închise imediat după ce va prezenta cazierul.

 

“Nici măcar nu te vede la faţă, nici nu ştie dacă poate să stea de vorbă cu tine sau nu, ai cazier, ai o bilă neagră. Ar trebui să facă un loc de muncă, ceva, nu spun să îţi dea bani, dar muncă în folosul comunităţii pe o perioadă de timp, până te integrezi, îţi dă o parte din salariu, una se duce la stat, să creeze ceva, să întindă o mână. Nu ai cum să zici că ieşi din penitenciar, vrei să te îndrepţi, dar nu poţi să munceşti. E imposibil! Trebuie să îţi întindă cineva o mână”, spune Aurora.

Tocmai de aceea vrea să transmită un mesaj. Şi după gratii sunt tot oameni. Doar că unii care au greşit.

“De când am intrat aici mi-e frică, în cazul unui cutremur eu mor! Ştiţi că eu mor? Toate fetele de aici murim. Dacă e un cutremur de magnitudine mare, noi toate murim, inclusiv gardienii de aici, nu vă imaginaţi că ei scapă. Păi cum ar putea un singur gardian să deschidă 20-25 de camere în timp util, două uşi, cât are fiecare cameră, care se deschid cu cheie?! Cum? În primul rând, societăţii vreau să transmit să nu se mai ferească de noi, cei aflaţi în detenţie, pentru că nu suntem paria societăţii. Suntem oameni care am greşit, dar să ne dea o şansă. Însăşi natura noastră de creştini ne spune, dacă Dumnezeu ne-a iertat prin sacrificiul lui Iisus, totuşi să ni se dea o şansă. Afară nu citeam Biblia, aici am citit-o”.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
DEŢINUŢI ,
ÎNCHISORI ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
S-A TERMINAT! După o întâlnire cu Trump, Merkel face un ANUNŢ ŞOCANT! Declaraţia care a provocat STUPOARE în toată lumea