Facultatea de Istorie: Dacă nu se predă istoria 2 ore pe săptămână, mai bine să renunţăm la ea de tot

Reprezentanţii Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii ”Babeş-Bolyai" (UBB) Cluj-Napoca susţin că, dacă istoria nu este predată în condiţii decente, două ore pe săptămână, pe parcursul întregului ciclu gimnazial, atunci poate ar fi mai bine să se renunţe de tot la această materie.

Facultatea de Istorie: Dacă nu se predă istoria 2 ore pe săptămână, mai bine să renunţăm la ea de tot (Imagine: Octav Ganea/ Mediafax Foto)

Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB privind predarea istoriei în învăţământul gimnazial, această materie nu se poate învăţa într-o oră pe săptămână, ca muzica sau desenul, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Copiii noştri sunt tot mai lipsiţi de cunoştinţele şi practicile intelectuale care le-ar permite să se înscrie în mod conştient pe axa temporală a istoriei, de-a lungul căreia ne-am format, ca oameni şi societate. Pentru a-şi forma aceste competenţe de bază în materie de alfabetizare istorică, care să îi transforme în oameni orientaţi în universul culturii şi al valorilor, ei şi profesorii lor au nevoie de un minimum de timp alocat. Istoria nu se poate învăţa într-o oră pe săptămână, ca muzica sau desenul. Este inutil, este ineficient, este o pierdere de timp şi de resurse umane. Dacă nu este predată în condiţii decente, timp de două ore pe săptămână, pe parcursul întregului ciclu gimnazial, cum s-a practicat decenii la rândul şi cum se mai predă în atâtea ţări ale lumii, atunci poate ar fi mai bine să renunţăm la istorie de tot", se arată în comunicat.

Reprezentanţii Facultăţii de Istorie şi Filosofie a UBB susţin că există o îngrijorare profundă, exprimată la nivelul opiniei publice, în ceea ce priveşte educaţia morală a elevilor, transmiterea valorilor culturale şi împărtăşirea sensurilor spirituale, "în societatea supertehnologizată în care trăim, dominată de valori materiale, de individualism şi mărginire intelectuală'".

"Cum vom reuşi să formăm cetăţeni responsabili şi implicaţi, refractari la corupţie şi capabili să împingă societatea în direcţia unor idealuri superioare, dacă lecţiile fundamentale pe care ni le oferă istoria nu vor fi învăţate în mod corespunzător, la vârsta potrivită, pe băncile ciclului gimnazial? În absenţa unei educaţii umaniste adecvate, generaţiile actuale se limitează, progresiv, la universul superficial al reţelelor de socializare, nemaiştiind cum şi de ce să se insereze în universul tradiţiei şi al culturii", se mai arată în comunicat.

În poziţia Facultăţii de Istorie şi Filosofie a UBB se subliniază că "generaţiile formate în acest mod defectuos, şi de care numeroşi istorici, sociologi, teologi şi mai ales părinţi dezamăgiţi se plâng la unison, riscă să-şi rupă legăturile cu trecutul şi în acest fel să rateze întâlnirea cu viitorul, trăind într-un prezent continuu, dominat de imperativele hedoniste ale lui «aici şi acum»".

"Mai mult decât orice altă disciplină socio-umană, istoria oferă elevilor educaţie democratică, economică sau interculturală. Ea stimulează spiritul critic, împărtăşirea în comun a valorilor, capacitatea de a compara şi evalua forme diferite de civilizaţie. Crede cineva că ne putem permite să vitregim studiul istoriei în ziua de astăzi, când trăim ameninţarea terorismului islamist, provocarea valurilor migratorii sau şubrezirea încrederii în democraţie şi în construcţia europeană? Oare cum vor gestiona generaţiile următoare probleme de această natură, fără instrumentele intelectuale, axiologice şi emoţionale oferite de cunoaşterea istoriei? Cu ajutorul TIC-ului, al ştiinţelor naturii, al limbii engleze?", se mai arată în documentul UBB.

Istoricii universităţii clujene atrag atenţia asupra faptului că tehnicienii şi decidenţii care au în grijă elaborarea şi adoptarea planurilor şcolare poartă pe umerii lor o răspundere uriaşă.

"Pe termen lung, miza acestor documente este însăşi perpetuarea noastră socială şi culturală. Ca indivizi, pe cont propriu, ne putem descurca şi cu o oră de istorie pe săptămână, sau poate chiar fără niciuna. Dar ca naţiune, ca societate coerentă şi conştientă, nu vom supravieţui", au mai spus reprezentanţii Facultăţii de Istorie şi Filosofie a UBB.

Cele trei propuneri de plan-cadru de învăţământ pentru clasele V - VIII lansate în dezbatere de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei prevăd o serie de modificări, printre care existenţa de materii opţionale în fiecare arie curriculară, dar şi scoaterea orei de limba latină de la clasa a VIII-a.

Cele trei variante au mai multe puncte în comun. Astfel, numărul de ore de limba română din clasa a a V-a ar urma să fie redus de la cinci, cât este în planul-cadru în vigoare, la patru. În următorii trei ani de gimnaziu, rămân câte patru ore pe săptămână de limba şi literatura română.

Limba latină care se studiază în prezent o oră pe săptămână în clasa a VIII-a este scoasă din planurile-cadru propuse pentru gimnaziu.

Totodată, se reconsideră structura disciplinelor socio-umane pe ani de studiu (la clasa a V-a - educaţie pentru drepturile copilului, la clasa a VI-a - educaţie interculturală, la clasa a VII-a - educaţie pentru cetăţenie democratică - şi la clasa a VIII-a - educaţie economică).

Potrivit celor trei variante puse în dezbatere, elevii de gimnaziu ar avea posibilitatea să îşi aleagă o materie opţională din oricare dintre cele şapte arii curiculare: "Limbă şi comunicare", "Matematică şi ştiinţe ale naturii", "Om şi societate", "Arte", "Educaţie fizică, sport şi sănătate", "Tehnologii" şi "Consiliere şi orientare". Două dintre variante prevăd alegerea a 0 - 1 opţionale, iar cealaltă, 1 - 2 opţionale.

În schimb, numărul de ore pentru toate celelalte materii este clar specificat, nemaifiind prevăzute un minim şi un maxim precum în planul-cadru actual la discipline ca istorie, geografie, educaţie plastică, educaţie muzicală, cultură civică, educaţie tehnologică.

Dacă actualul plan-cadru prevede câte una - două ore pe săptămână de istorie şi geografie, până în clasa a VIII-a, când sunt prevăzute câte două ore, două dintre variante prevăd câte o oră din aceste materii în primii trei ani de gimnaziu şi două în ultimul, iar în cealaltă variantă istoria şi geografia au alocate câte două ore în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte una în ceilalţi doi ani.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 4 comentarii
Taguri:
ISTORIE ,
PREDARE ,
FACULTATE
COMENTARII
  • tot eu 29 ian 2016

    Analfabeti pe banda rulanta?eu nu.la ce porcarii de materii nagati in scoli imi dau seama ca elevii ar invata ceva daca acel ceva are sesns,ori din ce vad eu ,multe materii nu au absolut nici un sens.ii indopati cu cifre inutile si informatii zero,in loc sa-i invatati logica prin matematica si scris…

  • inca ceva 29 ian 2016

    Matematica fara exercitiu in clasa, e facuta pe fuga.de ce?programa buna dar ore putine.romana e instrument de tortura la clasa.programa la gramatica nu are nici un sens.a scrie si a vorbi corect, nu inseamna a numara diftongii,triftongii si viitorul trecut,ca faci ceva pe ele.va mirati ca scoateti…

  • scoala e facuta zob 29 ian 2016

    Ce valoare are istoria inventata dupa'89?zero barat.cifre fara sens si informatii mincinoase.scoateti materiile inutile.inclusiv porcaria pe care o numiti "tehnologie",introduceti ore de matematica si romana,nu gramatica despicatului firului in nshpe,ci cum se scrie corect si se vorbeste frumos.

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Decizia care poate schimba Europa aşa cum o ştim. Franţa şi Germania fac o cerere fără precedent